Cine sunt inginerii români care îmbunătăţesc echipamentele de protecţie ale Armatei SUA
Armata americană îşi îmbunătăţeşte echipamentele de protecţie, folosite de soldaţi, cu ajutorul inginerilor din România.
O echipă de profesori din Iaşi caută soluţia ideală prin care vestele antiglonţ, scuturile blindate şi alte echipamente de protecţie să devină mult mai dure şi să ofere astfel securitate maximă.
Inginerii de la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" folosesc în prezent metoda "cold spray", prin care aplică o pulbere rece, la viteze ultrasonice, pe suprafața echipamentelor de luptă.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
În laboratoarele Facultăţii de Mecanică de la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", 7 specialişti lucrează intens. Inginerii testează duritatea, uzura şi rezistenţă mai multor tipuri de materiale folosite de armata americană la fabricarea scuturilor şi echipamentelor de protecţie. Dar trebuie să vină şi cu soluţii de îmbunătăţire. Pentru tehnologia "cold spray", folosită de cercetătorii ieşeni, se fac teste într-o cameră depresurizată.
Vasile Munteanu, profesor Facultatea de Mecanică, UTI Iași: "Pulberea intră în jetul de plasmă, la peste 10.000 de grade, aproape instant se topeşte şi este proiectată pe substratul pe care îl avem în mişcarea de rotaţie"
Inginerii folosesc inclusiv cuptoare, maşini de încercare şi un fel de menghină pentru a testa materialele din care sunt făcute echipamentele de luptă.
Viorel Goanță, prodecan Facultatea de Mecanică: "Acum proba este prinsă în bacuri şi eu, din soft, îi transmit comandă ce să facă. O să supun proba la oboseală, undeva la peste 30.000 de newtoni, forţa maximă, undeva la 1 newton forţă minimă."
Pentru testele făcute, inginerii au la dispoziţie un buget de 100.000 de dolari. În funcţie de rezultate, finanţarea poate creşte. Banii vin de la Northeastern University din Boston, care are un contract cu cercetare cu armata americană.
Bogdan Istrate, şef lucrări: "Realizăm studii pe probe şi materiale pe care dumnealor ne solicită să le evidenţiem şi să scoatem tot ce este mai bun din ceea ce avem.
România este singura ţară din lume care participă la testele cerute de americani, alături de centre universitare de prestigiu din Statele Unite, printre care MIT, Universităţile din Alabama şi Conneticut.