Cine este Kelemen Hunor, candidatul UDMR la alegerile prezidențiale 2024. Cele mai importante momente din cariera sa

Alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională înainte de desfășurarea turului doi. Urmează ca întreg procesul electoral să se reia de la zero, la o dată care va fi anunțată ulterior.

Rămâne de văzut dacă Kelemen Hunor se va înscrie în următoarea cursă electorală. 

Kelemen Hunor se numără printre figurile publice din politica românească care au reușit să țină departe de ochii publicului multe dintre detaliile legate de viața sa personală, majoritatea informațiilor pe această temă venind de pe site-ul său de prezentare sau din declarațiile de avere și de interese depuse la Guvern și la Camera Deputaților de-a lungul timpului.

S-a născut pe 18 octombrie 1967, în comuna Cârța, județul Harghita. În ceea ce privește viața de familie, în spațiul public este cunoscut faptul că s-a căsătorit în 2012 cu Eva Czezar și că împreună au doi copii.

Kelemen Hunor este, în prezent, deputat și președinte al UDMR, fiind unul dintre cei mai longevivi aleși din Parlamentul României, cu șase mandate consecutive începând din 2000. A făcut parte de mai multe ori din Guvern, ca ministru al Culturii și vice-premier. Acum se află la cea de a patra candidatură pentru prima funcție în stat, înscriindu-se în această cursă și în 2009, 2014 și 2019. 

„Să nu credeți că sunt un jucător la loto care crede de fiecare dată că, poate, va avea noroc. Eu candidez pentru a spune lucrurilor pe nume”, a declarat Kelemen Hunor la depunerea semnăturilor.

Invitat în platoul Știrile ProTV, la Andreea Esca, candidatul UDMR și-a păstrat poziția, explicând faptul că are o șansă în această cursă electorală și că o eventuală intrare în „finala” prezidențială pentru el ar reprezenta o victorie.

Hunor absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998), cu toate acestea, după cum povestește chiar el, literatura s-a dovedit a fi adevărata sa pasiune, căreia i-a dat curs chiar la scurt timp după căderea regimului comunist. 

Astfel, în decembrie 1989, alături de alți studenți, a pus bazele revistei culturale „Jelenlét” (Prezent). Ulterior, între 1993 și 1997 a lucrat la o altă revistă culturală, „Korunk” (Epoca Noastră), asta în timp în ce între 1990 și 1997 a fost redactor al unei emisiuni în limba maghiară la Radio Cluj.

Înclinația către cultură nu se va limita doar la presă, Kelemen Hunor fiind și autorul unui volum de poezii (1995) și al unui roman (1999). De asemenea, traseul profesional i-a permis intrarea în politică și i-a adus mai multe premii în țară și în Ungaria: Premiul Látó (1994), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1996), Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2000, de la Emil Constantinescu, chiar de ziua națională a României) și Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare (2008).

Kelemen Hunor este unul dintre candidații la prezidențiale cu cea mai lungă carieră politică, aceasta începând în 1997 cu intrarea în Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. După cum explică chiar el, a făcut acest pas târziu, la 30 de ani, odată cu victoria lui Emil Constantinescu în alegerile din 1996.

În doar doi ani a reușit să ocupe o poziție importantă în organizație, pe cea de președinte al Consiliului de Coordonare, până în 2007. Ulterior, a urcat în structurile formațiunii, ajungând în poziția de președinte executiv, între 2007-2011), o poziție importantă din care a și candidat prima dată la președinție, în 2009. În 2011 a devenit și președintele UDMR, funcție din care l-a înlocuit pe Marko Bela. Hunor a fost reales la conducerea UDMR în aprilie 2015 și în februarie 2019.

Ulterior, Hunor a candidat pentru cea de a doua oară în cursa pentru Cotroceni, reușind să obțină doar 3,47%. Între timp, activitatea sa politică a continuat în Camera Deputaților, acolo unde a făcut parte din Comisia pentru cultură. Deși nu a mai făcut parte din coalițiile de guvernare, partidul pe care îl conduce a continuat să joace un rol semnificativ pe scena politică.

Peste alți cinci ani, Kelemen Hunor a candidat pentru a treia oară în alegerile prezidențiale, încercând să construiască în mentalul public imaginea „candidatului pe trotineta electrică”. Nici în această cursă electorală nu a reușit să intre în „finală”, reușind să strângă doar 3,87% din voturi.

Intrarea sa în politică a coincis și cu momentul în care a primit prima demnitate publică în statul român, cea de secretar de stat în Ministerul Culturii, într-un domeniu în care deja se afirmare după Revoluție. Numirea în acest post a marcat o premieră, el fiind cea mai tânără persoană care a primit o astfel de poziție în România.

Intrarea pe scena politică a lui Hunor a avut loc odată cu venirea la putere a unei coaliții guvernamentale formate din Convenția Democratică Română (CDR), Partidul Democrat (PD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), prima tranziție democratică a puterii în politica post-decembristă și a fost favorizată de apropierea sa de Marko Bela, cel care a condus formațiunea timp de 18 ani.

Deși a dat startul unei cariere care se întinde pe aproape trei decenii, numirea lui Kelemen Hunor la Ministerul Culturii vine într-un moment extrem de sensibil pentru relațiile dintre români și maghiari: 150 de ani de la Revoluția de la 1848 în care cele două etnii s-au aflat în tabere opuse. Cu toate acestea, Hunor vorbește și despre un episod amuzant în ajunul carierei sale politice. Mai exact, a crezut că propunerea ar fi fost o farsă.

„A sunat telefonul și am fost întrebat dacă accept să reprezint UDMR-ul, ca secretar de stat, la Ministerul Culturii. Când m-am lămurit că nu era vorba despre vreo farsă, am acceptat”, își amintește Kelemen.

În ciuda tensiunilor care au măcinat Convenția Democratică și problemele economice cu care s-a confruntat România în acea perioadă, Kelemen Hunor a reușit să-și ducă mandatul până la următoarele alegeri generale, cele din 2000.

Hunor este deputat UDMR din anul 2000, fiind ales în circumscripția electorală nr. 21, Harghita, în legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-2020 și 2020-2024. Pe parcursul tuturor acestor mandate, a fost membru al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților.

Când UDMR a revenit la guvernare în 2004, în executivul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, portofoliul Culturii le-a revenit liberalilor, așa că Hunor nu a prins o poziție în minister, limitându-se doar la activitatea din Parlament. Cu toate acestea, acești ani i-au permis să-și consolideze poziția în partid, unde Markó Béla l-a pregătit pentru a deveni succesorul său la șefia formațiunii.

În primăvara anului 2007, conflictul dintre Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu a atins un punct critic, culminând cu prima suspendare a președintelui. Kelemen Hunor a fost desemnat să organizeze campania UDMR pentru demiterea lui Băsescu, însă rezultatul de la urne l-a favorizat pe fostul șef al statului. Alegătorii din Harghita și Covasna au participat în număr redus și, într-un procent semnificativ, au votat împotriva demiterii președintelui.

Cu toate acestea, la câteva săptămâni după referendum, Kelemen Hunor a fost ales președinte executiv al Uniunii. Totodată, a primit o misiune delicată: să conducă negocierile cu László Tőkés, aflat în conflict cu partidul. Episcopul reformat îl susținuse pe Băsescu la referendum, contrar poziției UDMR, și criticase vehement formațiunea. Cu toate acestea, Markó Béla își dorea o reconciliere cu Tőkés înainte de alegerile europarlamentare. După o serie de atacuri virulente din ambele tabere, negocierile au eșuat, iar Tőkés a fost ales ca independent în Parlamentul European.

În 2009 a fost desemnat candidatul UDMR la alegerile prezidențiale. A obținut 3,8% din voturi, depășindu-i pe Sorin Oprescu și pe George Becali, însă cu mult sub rezultatele obținute anterior de candidații UDMR, Markó Béla și György Frunda. În ciuda scorului său mic, Hunor își menține poziția în partid și chiar reușește să-și convingă colegii să-l propună pentru postul de ministrul al Culturii și Patrimoniului Național în cabinetul condus de Emil Boc, poziție pe care a păstrat-o până în 2012. Va reveni în această poziție între martie și octombrie 2014 în cabinetul Ponta III în care a ocupat și poziția de vicepremier.

Revenirea UDMR la Guvernare și a lui Kelemen Hunor într-o poziție în Executiv a avut loc odată cu investirea guvernului Florin Cîțu. Mai exact, el a ocupat o funcție de vicepremier între 23 noiembrie 2020 și 21 noiembrie 2021, chiar în perioada de început a pandemiei. Ulterior, va primi același post în guvernul condus de Nicolae Ciucă, între 25 noiembrie 2021 și 15 iunie 2023. Sfârșitul mandatului său a venit odată cu „rotativa” PSD-PNL care a făcut ca Uniunea Democrată a maghiarilor să rămână în afara guvernării.

În ciuda faptului că UDMR a fost dat afară de la guvernare în urma jocurilor de culise făcute de PSD și PNL, Kelemen Hunor a declarat în septembrie 2023 că „a trecut supărarea” și a pus întregul incident pe seama „lăcomiei și erorilor strategice”.

„Sunt convins că decizia au luat în trei, nu au luat separat, dar lăcomia combinată cu... «merge şi fără ei, hai să dăm afară, să luăm ministerele»... eroare strategică. Dar gata, am depăşit momentul! În politică nu poţi să fii permanent supărat. Oamenii nu caută politicieni supăraţi. Ne-a trecut supărarea. Nu ne-a picat bine, nu am meritat, nu am dat niciun argument să fim daţi afară de la Guvern, dar gata, a trecut, mergem mai departe, ne uităm înainte! Eu, dacă ar trebui să votez pe altcineva decât UDMR - slavă Domnului nu am astfel de probleme! - niciodată nu aş vota un om politic supărat, nu-mi trebuie om politic supărat”, a declarat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor, cel mai „consecvent” candidat la președinție

După validarea candidaturii sale de către Biroul Electoral Central, Keleme Hunor a intrat pentru cea de a patra oară în cursa pentru Cotroceni. Cu toate acestea, la începutul anului chiar el era cel care spunea că nu va mai candida, argumentând că a candidat deja de trei ori și asta pentru că „ăsta era jocul politic” și că era gata să renunțe încă din 2019, dar colegii de partid au fost cei care l-au convins să mai participe.

„Eu sigur nu, eu am candidat de trei ori, am încercat, eu ştiam şi când am candidat că nu am nicio şansă, am făcut-o pentru că asta era jocul politic, trebuia să o fac şi e bină că am făcut-o”, a spus Kelemen Hunor.

În cele din urmă, Hunor a decis să intre în „ring” pentru cea de a patra oară, iar în interviul pe care i l-a acordat Andreei Esca a explicat faptul că în campania sa vorbește despre „problemele reale ale societății” și că încearcă să ofere „soluții pragmatice pe termen mediu și lung”. De asemenea, dat fiind potențialul electoral al partidului său, el consideră că o intrare în turul doi al prezidențialelor ar reprezenta în sine o victorie.

Kelemen Hunor: „Vorbesc despre problemele reale ale societății sau despre ceea ce cred eu că ar trebui să vorbim cu toții și încerc să ofer și soluții pragmatice pe termen mediu și pe termen lung, fiindcă anumite chestiuni nu pot fi rezolvate de azi pe mâine”.

Andreea Esca: „Cu cine credeți că ați putea ajunge în turul doi?”

Kelemen Hunor: „Nu contează. Dacă eu ajung în turul doi, am câștigat”.

Andreea Esca: „De ce ziceți asta?”

Kelemen Hunor: „Fiindcă plec de jos, de foarte jos. Dacă vreți așa și dacă reușesc să ajung în turul doi, asta înseamnă că am o susținere enorm de puternică din partea cetățenilor”.

Dată fiind cariera sa de aproape trei decenii în politica Românească, pozițiile ocupate în Parlament, Guvern și în fruntea UDMR, Kelemen Hunor a avut parte de-a lungul timpului de o serie de controverse semnificative.

Unele dintre cele mai importante controverse din cariera politică a lui Kelemen Hunor vizează cultura, domeniu în care a fost secretar de stat și ministru de două ori. 

Mai exact, Hunor a devenit ținta protestelor după ce a semnat avizul de descărcare arheologică pentru exploatarea minieră de la Roșia Montană. În acea perioadă el explica într-un interviu faptul că procedura a fost una legală și că măsura avea ca scop protejarea a 80% din patrimoniul zonei. În plus, el adauga faptul că RMGC promitea investigea a 70 de milioane de dolari în această direcție și că stătea în puterea sa să anuleze proiectul dacă acest lucru nu avea loc.

Semnarea avizului l-a transformat rapid pe Kelemen Hunor într-o țintă a criticilor din partea societății civile și a activiștilor de mediu, care susțineau că exploatarea va afecta grav mediul și ar pune în pericol patrimoniul cultural. Protestele au luat amploare, iar chestiunea Roșia Montană a devenit unul dintre cele mai mari conflicte de mediu și cultură din România la acea vreme.

„Primul pas către distrugerea Roșiei Montane sau patrimoniului cultural național este nepăsarea și neluarea unei decizii. De zece ani, de 11 ani, de când exista această licență (n.r. de exploatare), facem seminarii, facem demonstrații, tabere, dar nimeni nu pune nimic concret pe masă pentru a păstra patrimoniul cultural național. Eu puteam să iau o decizie că nu mă implic sau refuz poziția specialiștilor și mai așteptam vreo zece ani și în fata ochilor noștri se prăbușește patrimoniul de acolo. Sau pot să fiu pro-activ și pot să caut soluții să salvez cât se poate salva. Sigur, asta nu înseamnă că se vă deschide mina sau mineritul acolo, pentru că nu ministrul Culturii decide, dar în ceea ce privește patrimoniul cultural construit, eu am căutat o poziție pro-activă și o soluție în cazul în care se merge mai departe cu celelalte avize și bineînțeles, hotărârea de Guvern vă fi favorabila începerii mineritului”, declara Kelemen Hunor în 2011 după semnarea aviziului de descărcare arheologică.

În „hamacul cu grenade” de la Cultură, așa cum erau numite în presa vremii, Kelemen Hunor a „moștenit” și alte subiecte care s-au bucurat de o mediatizare extinsă. Astfel, în timpul mandatului său ministerial România nu a cumpărat manuscrisele lui Emil Cioran, pentru care instituția spunea că nu are bani. În plus, el a fost cel care a trebuit să gestioneze și controversele legate de retrocedarea castelului Bran și situația brățărilor dacice.

Ca reprezentant al celei mai mari formațiuni dedicate reprezentării politice a unei etnii în politica națională, de-a lungul timpului, Kelemen Hunor s-a aflat în centrul unor controverse delicate. Fie că a fost vorba despre statutul Ținutului Secuiesc sau de relațiile dintre români și maghiari. Punctul de cotitură în ceea ce privește pozițiile sale legate de aceste subiecte a fost reprezentat de alegerea sa în fruntea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, poziție în care a fost forțat să gestioneze tensiunile generate de aripa radicală a formațiunii, care îl acuza că trădează interesele etnicilor.

Astfel, a trecut de la pozițiile moderate și reconciliante în relațiile interetnice, precum condamnarea „spânzurării” în public a unei efigii a lui Avram Iancu la propunerea în 2014 a unui proiect prin care Ținutul Secuiesc, județele Covasna, Harghita și Mureș, ar fi primit autonomie politică și executivă extinsă, urmând să aibă președinte, parlament și guvern propriu. Cu toate acestea, trebuie subliniat și faptul că astfel de poziții nu l-au împiedicat să aducă UDMR la guvernare sau să colaboreze în Parlament cu majoritatea forțelor politice.

Proiectul înființării Ținutului Secuiesc a fost prezentat în 2014 de Kelemen Hunor, vicepremier și ministru al Culturii în acel moment. Dacă ar fi devenit realitate, județele Covasna, Harghita și Mureș, unde etnicii maghiari sunt majoritari, urmau să devină o regiune autonomă, în interiorul granițelor României.

Asta ar fi însemnat că maghiarii ar fi folosit în cele trei județe din Ardeal steaguri și steme proprii, iar limba maghiară devenea limbă oficială, alături de cea română. Proiectul celor de la UDMR mai prevedea că locuitorii din cele trei județe au prioritate la angajare în granițele regiunii. Iar Banca Națională a României ar fi trebuit să își deschidă acolo o agenție.

În ceea ce privește finanțarea, cei care propuneau autonomie instituțională se așteptau să primească în continuare fonduri de la București. Potrivit proiectului, Ținutul Secuiesc urma să aibă propriul parlament, numit consiliu regional, și un guvern local, sub titulatura de executiv regional. Regiunea ar fi avut un președinte care ar fi mers la Palatul Victoria de fiecare dată când Guvernul de la București ar fi luat decizii cu privire la Ținutul Secuiesc.

Ideea înființării unei regiuni autonome în inima țării a fost aspru criticată de Consiliul Superior al Magistraturii, care susținea că proiectul este neconstituțional. Împotriva s-a pronunțat și premierul Victor Ponta, partener la guvernare al celor de la UDMR. Nu în ultimul rând, și opoziția a anunțat că va vota împotriva înființării Ținutului Secuiesc

Andreea Esca: „Ce poziție aveți în 2024 față de ceea ce înseamnă autonomie într-o țară modernă?”

Kelemen Hunor: „Eu spun așa, pe principiul subsidiarității trebuie să dai autonomie locală, descentralizare pentru toate comunitățile, în marea majoritate a chestiunilor care țin de oameni și de comunitatea respectivă. Nu apărare, nu politică externă, nu securitate, nu ordine publică. Dar în rest, de la problemele sociale, la educație, la cultură, la dezvoltare locale și regionale, trebuie să lași deciziile la nivelul local. Acolo unde trăiesc minorități. intră și competența lingvistică, care nu e o chestiune în secolul XXI. Dar eu aș da competențe mult mai mari tuturor autorităților locale, de la municipii până la județe, pentru a rezolva problemele locale”.

Poziția lui Kelemen Hunor la vârful celei mai puternice formațiunii care reprezintă interesele maghiarilor în politica națională a făcut ca atenția publicului să fie adesea îndreptată asupra sa și a acțiunilor sale. În acest context, aproprierea de Viktor Orban a fost adesea privită cu suspiciune și chiar criticată în unele momente. Aceste reacții vin pe fondul unor tensiuni etnice, dar și al tensiunilor pe care premierul maghiar le-a generat de-a lungul timpului în relația cu România și la nivelul Uniunii Europene.

În mod oficial, relația dintre Kelemen Hunor și Viktor Orbán a fost una de cooperare și susținere reciprocă de-a lungul timpului, având la bază interese politice și culturale comune legate de minoritatea maghiară din România. Cu toate acestea, în anumite momente controversele legate de oficialul maghiar l-au inclus și pe candidatul UDMR.

În 2022, Kelemen Hunor declara că UDMR își va întări parteneriatul cu FIDESZ, partidul lui Viktor Orban și asta pe fondul valorilor comune. După cum sublinia atunci liderul maghiar din România, voturile cetățenilor unguri din România s-au îndreptat într-o proporție covârșitoare, 94%, către partidul aflat și în prezent la guvernare.

„Există o singură explicaţie, acest set de valori care au fost în aceşti 12 ani de când FIDESZ conduce Ungaria este identic cu valorile comunităţii maghiare din România şi trebuie să le mulţumim alegătorilor că au fost şi şi-au exprimat voturile”, declarat atunci Kelemen.

Relația lui Hunor și Orban are un fundament cât se poate de practic, primul oferindu-i în ultimele alegeri acces direct la minoritatea maghiară din România și la voturile acesteia. Același lucru s-a întâmplat și în iunie 2024, când premierul de la Budapesta și-a făcut campanie în țara noastră, asta la invitația președintelui UDMR.

„Noi, maghiarii, indiferent de care parte a frontierei trăim, să votăm alături de forţele care susţin pacea, pentru că în data de 9 iunie încă putem opri marşul spre război”, le-a transmis Viktor Orban celor prezenți la mitingul electoral la care a fost prezent alături de Kelemen Hunor.

Chiar și așa, momentul care a surprins apropierea dintre cei doi oameni politici maghiari de o parte și de alta a frontierei a avut loc cu ocazia unui derapaj al lui Viktor Orban sancționat de liderii europeni, dar și de politicienii de la București. Acesta a avut loc în timpul discursului ținut de politicianul de la Budapesta la școala de vară de la Tușnad când a criticat „amestecarea” raselor europene și non-europene, declarație care a stârnit indignarea partidelor de opoziție și a politicienilor europeni.

„Noi (ungurii – n.red.) nu suntem o rasă mixtă... și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, a declarat Orban, atunci. El a adăugat că țările în care europenii și non-europenii se amestecă „nu mai sunt națiuni”.

La câteva zile după acest incident, Kelemen Hunor i-a luat apărarea lui Viktor Orban, explicând faptul că-l cunoaşte foarte bine pe premierul maghiar, a discutat cu el în repetate rânduri, şi nu are nicio urmă de rasism în el, iar faptul că vrea pace nu-l face să fie „un putinist”.

„Să nu mai vorbim de faptul că cineva încearcă în mod deliberat să interpreteze greşit o declaraţie şi doreşte să-şi întărească propria părere sau prejudecăţile printr-o interpretare greşită. Este la mare modă, astăzi, ca, fără o gândire profundă, să numim pe cineva fascist sau rasist, pe oricine nu este de acord cu noi sau care are o altă opinie. Eu pot să găsesc fraze în operele lui Platon pe care, dacă le scot din context, pot demonstra, dintr-o singură mişcare, cât de rasist sau fascist a fost Platon. Dacă ne uităm la tot discursul lui Orban, putem vedea că nu a fost un discurs bazat pe rasism sau pe teoria speciilor. Există o singură specie de om, homo sapiens, restul e cancan”, a mai adăugat Kelemen.

Recent, în lumina controverselor în care Viktor Orban și Guvernul Ungariei au fost implicate la nivelul UE, Hunor a declarat că are cu acesta „o relaţie colegială”, fundamentată pe susținerea comunității maghiare din România.

„Ungaria, şi Guvernul Ungariei, are o responsabilitate morală faţă de comunităţile maghiare care trăiesc în afara Ungariei şi le sprijină. Cam atâta putem spune. Sunt relaţii de colegialitate. Aşa cum fiecare lider politic e responsabil faţă de naţiunea lui, faţă de ţara lui, faţă de cei care l-au ales, aşa este responsabil şi el faţă de cei care l-au ales. Gestionează fiecare cum crede că e mai bine”, a declarat Kelemen Hunor, citat de News.ro.

Relația ”specială” cu Viktor Orban

Kelemen Hunor a vorbit despre relația sa cu Viktor Orban și în interviul pe care l-a acordat Știrilor ProTV înainte de începutul campaniei electorale pentru prezidențiale. El a subliniat că interacțiunile cu acesta au loc într-un cadru formal și că pe anumite teme, cum ar fi ajutorul acordat Ucrainei, se delimitează de liderul de la Budapesta.

Andreea Esca: „În fiecare an, premierul Ungariei, Victor Orban, participă la Universitatea de vară de la Băile Tușnat și de multe ori a avut tot felul de declarații controversate. Și autoritățile române și Uniunea Europeană au luat atitudine. Dumneavoastră nu v-ați delimitat niciodată foarte clar de pozițiile sale. În ce relații sunteți cu acesta sau ce părere aveți despre aceste lucruri?”

Kelemen Hunor: „Suntem în relații bune, de colegialitate. De două-trei ori pe an, de patru ori maxim vorbim. Ne vedem în cadru instituțional când sunt aceste întâlniri organizate de guvernul Ungariei, indiferent cine a fost la guvernare. Au fost aceste întâlniri și bineînțeles, sunt unele chestiuni în care sunt de acord cu el și sunt alte aspecte în care nu sunt de acord cu el. Dar de chestia asta să mă delimitez.... Fiecare este responsabil pentru ceea ce face și ceea ce spune. Este responsabil în fața națiunii și în fața electoratului propriu. Eu sunt responsabil pentru ceea ce fac aici, pentru electorat și pentru România”.

Ucraina i-a interzis accesul în 2019

Un alt eveniment controversat în care Kelemen Hunor a fost implicat a avut loc în aprilie 2019, atunci când liderul UDMR transmite că autoritățile din Ucraina nu i-au permis accesul pe teritoriul lor, asta după ce l-ar fi ținut la frontieră pentru aproximativ o oră.

„Accesul mi-a fost refuzat fără nicio explicație clară, au comunicat doar, pur și simplu, că nu pot intra în țară”, transmitea atunci Kelemen Hunor.

La scurt timp a venit și reacția autorităților de la Budapesta, amabasadorul Kievului fiind chemat să ofere explicații pentru decizia guvernului său. În plus, MAE ungar a reacționat public pe această temă, calificând situația drept „inacceptabilă”.

O scurtă privire asupra declarației de avere completate la depunerea dosarului la Biroul Electoral Central ne arată faptul că Kelemen Hunor este unul dintre cei mai avuți candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni în acest an. Acest lucru devine și mai evident atunci când ne uităm și peste declarația pe care a completat-o în anul 2009, când a candidat pentru prima dată la prezidențiale.

Diferențele între cele două declarații, completate la 15 ani distanță sunt semnificative și ies în evidență de la început: terenurile. Dacă în 2009, Hunor nu avea nimic de declarat la acest punct, în prezent el se mândrește cu trei terenuri care însumează 6.211 metri pătrați în județele Cluj și Harghita. În plus, el mai deține și diferite cote parte în terenuri care însumează 507 metri pătrați.

În ceea ce privește imobilele aflate în proprietatea sa, Kelemen Hunor are parte de un progres seminifcativ. Astfel, el în 2009 nu are nimic de raportat la acest capitol, dar situația se schimbă radical în 2024. Mai exact, el are o casă de locuit de 200 de metri pătrați în Harghita și cote parte la alte două imobile de 119,85 metri pătrați.

Kelemen Hunor nu are nimic de declarat și la capitolul mașini în 2009, dar situația se schimbă dramatic în ultima sa declarație de avere. Astfel, în 2024, candidatul UDMR se mândrește cu patru atutoturisme, cu o vechime între 2 și 20 de ani, dar a căror valoare nu este precizată.

Declarația de avere a lui Kelemen Hunor din 2024 poate fi consultată AICI. Declarația de avere din 2009 este disponibilă AICI.

Abia la conturile din bănci, Kelemen Hunor nu a început de la zero în 2009, declarația sa arătând că avea un depozit deschis încă din 2003 și în care estima că avea 158.000 de lei. În cei 15 ani, a reuțit să-și extindă considerabil activele din bănci. Astfel, el avea în mai multe conturi 905.155 lei, la care se adaugă și 10.082 euro, ceea ce duce la un total de peste 955.000 lei.

Singurul capitol la care Hunor a rămas mai „sărac” este cel al plasamentelor și asta deoarece în 2008 avea 18 cote sociale estimate la 180 de lei la care a renunțat între timp și pe care nu le-a înocuit.

Diferențe masive între cele două declarații de avere pot fi observate și în cazul veniturilor pe care le declară Kelemen Hunor, atât în ceea ce privește sumele de bani acumulate, sursele acestora. Mai exact, în 2009, el raporta venituri de 72.949 obținute de la Camera Deputaților, asta în timp ce de la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România primea alți 67.026 lei, ceea ce îl plasa la un venit total de 139.975 în acel an.

În 2024 Hunor și-a diversificat veniturile, la care se adaugă și cele obținute de membrii familiei sale: salariul soției de 140.781 lei, plătit de UDMR, la care se adaugă două alocații de 3.504 lei pe an ale copiilor săi și cele două burse școlare de 1.260 lei pe care aceștia le primesc de la Fundația Bethlen Gabor.

În nume propriu, Hunor se „mândrește” cu venituri mai mari și din mai multe surse în declarația din 2024. Astfel, el a încasat 115.170 din poziția de vicepremier, 220.008 lei de la UDMR și 72.277 lei de la Camera Deputaților, în total de 407.455. În ceea ce privește veniturile totale declarate de familia prezidențiabilului, acestea se ridică la 557.764 lei.

La capitolul bunuri cu o valoare însumată de peste 5.000 de euro Hunor a trecut în declarația de avere și faptul că deține „tablouri artiști contemporani” în valoare estimată de 6.000 de euro.

Promisiuni electorale de candidat la alegerile prezidențiale din 2024

Pe site-ul său de campanie, Kelemen Hunor și-a prezentat și „Programul de bun simț” pe care îl susține în această cursă electorală, în care sunt incluse direcțiile mari pe care ar trebui să le urmeze statul român pentru a se dezvolta.

”Poate pentru că nu are nimic de pierdut, candidatul maghiar la președinția României este și cel mai onest și direct și spune ceea ce ceilalți candidați nu vor: statul a devenit o povară. Pentru noi toți, români, maghiari, rromi, germani, italieni, sri lankezi, nepalezi, relația cu statul a devenit o corvoadă dar un singur candidat e dispus să vorbească despre această problemă. Kelemen Hunor. E vocea noastră, a celor care ne-am săturat de scandaluri. E vocea bunului simț, a rațiunii, în marea de răcnete și circ electoral.

1/5 Mai mult pentru familie, mai puțin pentru stat! Mai multe creșe pentru copii, muncă flexibilă pentru mamele tinere, locuințe pentru familii tinere.

2/5 Totul pentru elevi! Mai puțină informație, mai multă educație. Școli profesionale puternice, bacalaureat diferențiat.

3/5 Prioritate pentru bolnavi! Programare electronică în toate instituțiile de sănătate. Medic de familie în fiecare localitate. Sprijin pentru medicii tineri: dezvoltare profesională și cercetare, da; examen de rezidențiat, nu.

4/5 Respect pentru plătitorii de taxe, putere pentru antreprenori! Antreprenorul nu este infractor. Cetățeanul nu este poștaș. Impozit redus pe muncă. Protejarea producătorilor locali.

5/5 Mai mult pentru cetățeni, mai puțin pentru stat!”