Apele Române a precizat că nu gestionează operațiunile de golire a acumulării Vidraru, acestea fiind în sarcina Hidroelectrica.
ANAR arată că programul de golire a fost inițiat de Hidroelectrica în aprilie 2025, avizat de autoritatea de gospodărire a apelor în baza legislației în vigoare, cu condiția asigurării debitelor pentru alimentarea populației — responsabilitatea operatorului local, care a avizat lucrarea. Manevrele de golire sunt efectuate exclusiv de Hidroelectrica, singurul administrator al barajului.
„Faptul că astăzi locuitorii orașului Curtea de Argeș nu au acces la apă este responsabilitatea companiei locale aflate în subordinarea consiliului local care nu a mai realizat investiții în propriile echipamente de peste 50 de ani", subliniază ANAR, precizând că nu are atribuții în tratarea sau potabilizarea apei și nu gestionează infrastructura stațiilor de tratare.
În martie 2025, înaintea golirilor, a fost realizată modelarea hidraulică pentru debite de 47 m³/s, iar ABA Argeș-Vedea a executat lucrări de regularizare a albiei la solicitarea Hidroelectrica.
După notificarea operatorului și a DSP în ianuarie 2026, ANAR a dispus controale prelevări de probe și monitorizare extinsă. Starea de alertă instituită de CJSU reflectă dificultăți de potabilizare, nu încălcări ale regimului de exploatare.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a susținut pe Facebook că Hidroelectrica „și-a făcut datoria" și că „nu voi permite nimănui să transforme o companie strategică într-un țap ispășitor". El a identificat cauza crizei în „lipsa investițiilor în stația locală de tratare a apei — o infrastructură complet depășită, pusă în funcțiune în 1970, cu capacitate de tratare de 50-60 NTU, comparativ cu stațiile moderne care gestionează 1.000 NTU".
