În același timp, sângele devine mai vâscos, iar dezechilibrele electrolitice favorizează tulburările de ritm cardiac și cresc riscul de formare a trombilor.

Deshidratarea organismului reprezintă o cauză importantă de destabilizare a sistemului cardiovascular, mai ales în contextul efortului fizic intens sau prelungit. Atunci când pierdem lichide prin transpirație, volumul de sânge circulant scade, iar acest lucru are efecte directe atât asupra inimii.

Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog: „Problema cu deshidratarea e că de multe ori se asociază și cu pierderi de minerale din corp și vorbim de potasiu, vorbim de magneziu, vorbim de calciu. Pierderea de electroliți poate destabiliza mușchi, dacă vorbim de mușchii corpului, discutăm de apariția crampelor musculare. Dacă vorbim de mușchiul inimii, aceste pierderi pot duce la bătăi neregulate și tulburări de ritm care în forme severe pot merge până la stop cardiac”.

Deshidratarea are efecte și asupra consistenței sângelui, care devine mai vâscos.

Citește și
Mișcarea, cel mai simplu „medicament” natural pentru creșterea colesterolului bun HDL și protecția cardiovasculară
Mișcarea, cel mai simplu „medicament” natural pentru creșterea colesterolului bun HDL și protecția cardiovasculară

Corespondent PRO TV: „Sângele mai vâscos circulă mai greu prin vase și are o tendință crescută de coagulare. Apar astfel trombii - adică acele cheaguri de sânge care pot bloca vasele de sânge importante, ducând la complicații grave precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau tromboembolismul pulmonar”.

Transpirația abundentă în timpul efortului fizic, temperaturile ridicate, dereglările hormonale cum sunt afecțiunile ale tiroidei, dar și tulburările metabolice, precum diabetul zaharat sunt factori care pot favoriza pierderi crescute de lichide și pot duce la deshidratare.

Ștefan Busnatu, medic primar cardiologie: „Prevenția constă în primul rând în echilibrarea hidroelectrolitică, adică ingestia de lichide pentru a restabili volumul sanguin circulant”.

Ștefan Voicu, Facultate de inginerie chimică și biotehnologii: Nu apa ca atare ne hidratează, ci apa care are un conținut de săruri ne hidratează. Ce fel de săruri: cele care sunt esențiale - potasiu, sodiu, calciu. Avem așa ceva în apa? Avem! Ar fi o problemă să bem apă care nu le are, dar ar fi o problemă. Care apă nu are săruri - apa distilată, apa pură sau apa ultra-pură. Asta e foarte dăunătoare sănătății pentru că, odată ce este introdusă în organism, nu face altceva decât să dilueze nivelul sărurilor, iar acest nivel foarte diluat poate duce inclusiv la deces”.

Și alimentația este importantă în perioadele intense de activitate fizică, când suntem expuși la transpirație importantă. Alimentele cele mai bogate în minerale, în principiu sunt fructele și legumele.

Ștefan Busnatu, medic primar cardiologie: „Dacă vrem să ne suplimentăm practic partea de minerale din alimentație, ar fi bine să dăm o atenție mare bananelor, să dăm atenție mare alunelor și totodată nuci. Ne influențează foarte mult cantitatea de magneziu, de zinc pe care o băgăm în organism”.

În cazul eforturilor fizice de peste o oră – o oră și jumătate, realizate la intensitate moderată sau ridicată, este indicată și adăugarea de electroliți în băuturile consumate, pentru a preveni atât deshidratarea, cât și complicațiile cardiovasculare.