Cele mai valoroase țesături din România pot fi admirate la Muzeul Olteniei. Tehnicile folosite, incluse în patrimoniul UNESCO
Cele mai valoroase țesături din România pot fi admirate de acum la Muzeul Olteniei, în Craiova.
În vremuri demult apuse, covoarele erau puse pe pereți, pe paturi sau ținute în ladă de zestre a fetelor nemăritate.
Tehnicile folosite pentru aceste comori neprețuite au fost incluse în patrimoniul UNESCO în 2016.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
În trecut, covoarele - sau scoarțele - erau folosite pentru a izola casele ori pentru a proteja piese de mobilier. Abia apoi au devenit elemente de decor. Cele mai vechi țesături sunt făcute din lână colorată cu vopsea obținută din plante.
Fiecare scoarță ascunde un crâmpei de istorie.
Mirela Barz, manager Muzeul Maramureșean: "Totul e matematică dacă ne uităm la războiul de țesut și cum numără femeile cum să întrepătrundă acele fire ornamentale, au excelat de la aceste motive simple, geometrice la motive antropomorfe, cum avem acea horă minunată, avem cătana - călăreții.”
Mirela Crețu, director la Managementul Colecțiilor, Muzeul Astra Sibiu: "Sunt simboluri solare, sunt simboluri de protecție, sunt simboluri de spor al casei, de abundență. Reflectă în primul rând măiestria celei care o lucrează și statutul social.”
Florin Ridiche, director Muzeul Olteniei Craiova: "Decorul și ornamentul diferă de la regiune la regiune. Este o scoarță oltenească de la Casă Băniei datată în secolul al XIX-lea, are și motive de tradiție persană. Foarte multe motive din partea de sud a României au fost preluate pe filiera turcă tocmai din zona Orientului Mijlociu.”
Expoziția își propune să scoată în evidență tehnicile folosite pentru realizarea acestor covoare.
Virgil Nițulescu, director Muzeul Național al Țăranului Român: "Sunt în categoriile tezaur și fond, cele mai importante categorii de tezaur național romanesc și asta înseamnă că sunt neprețuite. Pe baza lor noi am reușit să includem tehnica // urzelii scoarțelor în patrimoniul cultural imaterial administrat de UNESCO.”
Piesele de mari dimensiuni au fost aduse din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Maramureș. Pot fi admirate la Muzeul din Craiova până la începutul anului viitor.
