Cele două avantaje pe care le are Klaus Iohannis în cursa pentru șefia NATO. De ce Alianța ar prefera candidatura românului
Președintele Klaus Iohannis va sta, luni, față în față, la Paris, cu liderii europeni, la scurt timp după ce s-a aflat că România le-a transmis aliaților că îl va propune la șefia NATO.
Președintele, care nu a dorit să comenteze informația, va participa la o întâlnire privind războiul din Ucraina. Klaus Iohannis trebuie să-i convingă pe ceilalți 30 de lideri NATO că este potrivit pentru această funcție, până în toamnă, când expiră mandatul de secretar general al lui Jens Stoltenberg.
Deocamdată, premierul olandez Mark Rutte este considerat favorit în cursa pentru șefia NATO și este susținut de SUA, Franța și Marea Britanie.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Șansele ca președintele țării Klaus Iohannis să dețină șefia NATO sunt mari spun analiștii politici. Chiar dacă favorit în cursa pentru funcția de secretar general al Alianței este aparent premierul olandez Mark Rutte.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Presa românească vorbește despre sprijinul pe care în acest moment Germania, Regatul Unit și administrația Biden l-ar oferi candidatului olandez premierului Mark Rutte, dar asta se întâmpla ca această candidatură a lui Klaus Iohannis să fie anunțată. Ea are cel puțin un avantaj. Este o candidatură din Est și, așa cum se știe, NATO preferă o candidatură din Est. Și dacă nu ar fi avut loc războiul din Ucraina ar fi preferat o femeie, era un mesaj puternic”.
De altfel, premierul olandez Mark Rutte nu ar avea susținerea unor țări din Estul Europei, iar jurnaliștii din străinătate din acest domeniu nominalizează în mod special Ungaria, Turcia, Bulgaria, dar și România.
Alegerile din România, un avantaj pentru Klaus Iohannis
Un alt avantaj pentru Klaus Iohannis ar fi anunțul privind desfășurarea alegerilor de la noi, care i-ar permite să aibă o candidatură la șefia NATO fără probleme constituționale.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Mi se pare că este o evidență că această notificare vine după ce s-a anunțat în principiul calendarul electoral cu alegeri europene și electorale pe 9 iunie și cu alegeri prezidențiale în septembrie ar putea să capete o logică după aceste informații. Pentru că mandatul secretarului general NATO se termină în octombrie, deci s-ar putea din punct de vedere constituțional să se rezolve o serie întreagă de probleme”.
Succesiunea datelor ar fi doar o întâmplare, spune însă premierul Marcel Ciolacu: „Nu există nicio paralelă între o eventuală candidatură a domnului președinte Klaus Johannis la funcția de secretar general al NATO și faptul că alegerile pentru funcția de președinte au fost stabilite în luna septembrie. Un român într-una dintre cele mai înalte structuri din lume. Eu susțin și voi susține întodeauna.”
Invitat în platoul Știrilor PRO TV, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a subliniat că e mai important consensul în Alianță decât numele succesorului.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: „Este probabil singurul subiect de care secretarul general și cu mine, conducerea NATO, nu ne ocupăm. Există, evident, mecanisme de consultare mai discretă, în general între aliați. Un număr de aliați importanți, inclusiv Germania, s-au pronunțat într-o anumită direcție. Pentru noi este mai puțin important cine va fi succesor, ci să putem să găsim consens în jurul acestei candidaturi”.
În ultimii ani, cu excepția Spaniei, Alianța Nord-Atlantică a fost condusă de lideri din nordul Europei. Se așteaptă ca anunțul privind următorul secretar general al Alianței să fie făcut la summitul NATO din iunie de la Washington. Candidatul este anunțat când, după negocieri, toți liderii se pun de acord - adică în unanimitate.
