România și-a anunțat aliații din NATO că îl propune pe Klaus Iohannis în funcția de secretar general al Alianței
România și-a înștiințat aliații din NATO că îl propune pe Klaus Iohannis ca secretar-general al Alianței Nord-Atlantice. Pentru șefia organizației se luptă și premierul batav Mark Rutte.
Informația a fost lansată de Jennifer Jacobs, corespondent la Casa Albă pentru Bloomberg News.
„România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele țării, Klaus Iohannis, drept candidat pentru funcția de secretar general al NATO. Va complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a anunțat jurnalista americana pe X.
Scoop: Romania has notified other NATO members that it plans to nominate its president, Klaus Iohannis, as a candidate for NATO secretary general, per @nat_droz @PeterMartin_PCM. Will complicate other allies’ effort to install Mark Rutte as the next secretary general.
— Jennifer Jacobs (@JenniferJJacobs) February 22, 2024
Reacția NATO
NATO a refuzat să comenteze informaţiile Bloomberg potrivit cărora România i-ar fi notificat pe aliaţi că propune candidatura preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO. În schimb, într-un răspuns pentru News.ro, biroul de presă al NATO îndrumă către autorităţile române pentru a obţine un comentariu pe marginea acestui subiect.
„Vă îndrumăm către autorităţile române, pentru orice comentariu pe care îl pot avea”, a declarat Daniele Riggio, ofiţer de presă la Biroul de Diplomaţie Publică al NATO.
Guvernul României nu are date să comunice pe acest subiect
Purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Constantin a spus că, în prezent nu are date să comunice pe subiect, întrebat dacă România a anunţat aliaţii NATO că îl propune în mod oficial pe preşedintele Klaus Iohannis în funcţia de secretar general al Alianţei.
„Cred că împreună cu dumneavoastră am văzut o dezvoltare a unui subiect, chiar în această după-amiază, despre ce se va întâmpla cu viitorul secretar general al NATO, cine va ocupa această poziţie. Am fost întrebat şi de alţi colegi ai dumneavoastră, inclusiv care scriu pentru presa internaţională. Este un subiect de interes nu numai în România, evident, dar în clipa de faţă în numele Guvernului nu am date pentru a comunica pe acest subiect”, a afirmat Mihai Constantin, întrebat dacă România a notificat alte ţării NATO că intenţionează să îl nominalizeze pe preşedintele Iohannis ca şi candidat pentru funcţia de secretar general al NATO, la finalul şedinţei de joi a Guvernului.
Chestionat cine face această nominalizare din partea României, el a răspuns: „Acum nu cred că fiecare membru NATO trebuie să facă o nominalizare pentru Secretariatul General”, mai notează sursa citată.
Mark Rutte, în „pole position” pentru șefia NATO
Pentru cea mai mare funcție din cadrul NATO, care este ocupată în prezent de Jens Stoltenberg, a intrat în cursă și Mark Rutte, actualul prim-ministru din Țările de Jos. El şi-a asigurat sprijinul a două treimi din ţările membre NATO pentru a conduce alianţa militară începând din cursul acestui an, au declarat miercuri pentru POLITICO doi oficiali de rang înalt din Alianţa Nord-Atlantică.
"După runde foarte intense de discuţii între aliaţi, am ajuns acum în punctul în care peste 20 de ţări NATO sunt pregătite să îl susţină pe premierul Rutte ca viitor secretar general", a declarat un oficial NATO sub acoperirea anonimatului.
Mark Rutte, care îşi face campanie pentru acest post din noiembrie, este singurul nume propus de cele 31 de guverne membre ale alianţei, au precizat oficialii.
Conform regulilor NATO, secretarul general trebuie să fie decis "prin consens", ceea ce înseamnă că Rutte trebuie să obţină sprijinul tuturor ţărilor rămase.
Oficialul NATO a declarat că discuţiile "nu sunt încheiate", dar a adăugat: "Există un impuls tot mai mare în spatele candidaturii sale".
Presiunea este în creştere asupra membrilor NATO pentru a-l aproba pe Rutte înainte de summitul de la Washington din iulie. El l-ar înlocui pe Jens Stoltenberg, care a condus NATO din 2014.
Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat săptămâna trecută că aliaţii ar trebui să aibă ca obiectiv "finalizarea procesului de selecţie probabil în primul trimestru al acestui an calendaristic".
Un alt oficial NATO de rang înalt a confirmat numărul de ţări care mai trebuie să îl susţină pe Rutte, spunând că sunt în jur de 10 care încă se abţin de la un vot pozitiv. "Vom continua să le ascultăm îndoielile şi preocupările", a declarat primul oficial. "Şi încurajăm misiunea olandeză la NATO să răspundă la aceste întrebări", a adăugat oficialul.
Aceste ţări încă au reţineri în a-i acorda sprijinul lui Rutte din diverse motive.
Turcia, de pildă, a cerut ca Rutte să nu favorizeze ţările UE în cadrul alianţei, potrivit Bloomberg. Ungaria, între timp, are neînţelegeri de lungă durată cu Rutte din cauza criticilor sale dure la adresa regresului democratic al ţării. Rămâne neclar, de asemenea, dacă ţările baltice îl susţin pe Rutte, având în vedere insistenţa lor asupra unui sprijin politic mai mare pentru o cale mai rapidă oferită Ucrainei de a adera la NATO.
Prim-ministrul estonian Kaja Kallas şi-a exprimat şi ea interesul pentru funcţia de conducere a NATO în timpul unui eveniment găzduit de POLITICO în noiembrie. Dar oficialii NATO spun că ea nu este în competiţie, deoarece nu şi-a declarat oficial candidatura. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ministrul leton de externe, Krišjānis Kariņš, care a făcut un mini-turneu mediatic anul trecut pentru a testa apele, scrie POLITICO, citată de News.ro.
