Ce se va întâmpla dacă o dronă sau un avion rusesc vor intra în spațiul aerian al României, după ședința CSAT
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că România are un mecanism de comandă pentru survoluri. În cazul dronelor abordarea este activă, iar în cazul avioanelor cu pilot – una prudentă, pentru a adapta răspunsul la tipul de ameninţare.
„Operaţional, discuţia este: care e mecanismul de comandă când corpul străin intră deasupra teritoriului naţional. Şi, aşa cum am spus, legea veche nu avea, pentru că tipul acesta de ameninţare nu exista în momentul în care a fost făcută. Legea din mai 2025 a corectat-o, a definit aceste lucruri şi, după aceea, operaţional, a venit hotărârea CSAT care a împărţit pe cele patru categorii, cine acţionează în cazul dronelor - acţionează cel care are comanda locală, cel care are comandă în unitatea locală; pentru rachete - şeful Statului Major; pentru avioane militare cu pilot - şeful Statului Major; pentru avioane civile cu pilot - ministrul Apărării", a explicat Nicuşor Dan, marţi seară, la Euronews România, întrebat cum se procedează operaţional în cazul intrării deasupra teritoriului naţional a unor drone străine sau avioane, scrie Agerpres.
În context, el a fost rugat să explice conceptul "drone wall" (scutul de drone - n.r.) vehiculat la nivelul NATO.
„Sunt două chestiuni aici: o chestiune de echipament, care, cum am spus, este tehnică şi este discutată la nivelul miniştrilor apărării, şi este o chestiune operaţională pe care România avea o restanţă înainte de legea din mai şi acum, după legea din mai şi după lămurirea aspectelor operaţionale în CSAT, lucrurile sunt lămurite. Tehnic înseamnă capabilităţi militare care mai întâi să observe, cu timp rezonabil înainte, asta aşa vorbind grosier, înseamnă radare, şi capabilităţi de doborâre a celor care intră pe teritoriul naţional. Foarte, foarte pe scurt, asta înseamnă nişte echipamente pe care - vă daţi seama că lucrurile astea nu sunt publice - unele pe care le avem şi unele, în urma eforturilor din lunile următoare, o să le avem. (...) Bineînţeles, tot Flancul Estic este apărat, armatele acestor ţări colaborează, aşa cum noi suntem în misiuni aeriene, alţii sunt în misiuni aeriene la noi, pe Flancul Estic din sud, din România. Pentru că acum dronele au devenit cumva subiectul, sunt echipamente care sunt specifice şi pentru observare şi pentru anihilare şi pe astea trebuie să fie făcute nişte ajustări", a arătat Nicuşor Dan.
Preşedintele stabileşte modul de intervenţie
Cât despre cum vede el modul de intervenţie, în calitate de comandantul suprem al Armatei, preşedintele a răspuns: „Este decizia Parlamentului şi a CSAT, care, în momentul de faţă, a tranşat cum se vor întâmpla lucrurile. (...) Bun, deci discuţia este cu pilot, fără pilot. Dacă este vorba de drone - mai degrabă activă. Dacă este vorba de avioane cu pilot - mai degrabă prudentă".
El a confirmat că, în cazul în care o dronă va intra în spaţiul aerian naţional, aceasta va fi doborâtă, iar în cazul în care este vorba de o aeronavă cu pilot - abordarea va fi una mai degrabă prudentă.
În context, şeful statului a fost întrebat şi dacă există şi o opinie unitară la nivelul NATO pe acest subiect, având în vedere că Polonia, de exemplu, are o lege a apărării pe care ar vrea să o modifice astfel încât să poată interveni şi pentru doborârea de drone în aer nu doar pe teritoriul naţional, ci şi deasupra teritoriului Ucrainei.
„Da, noi suntem membri NATO şi avem o colaborare în cadrul NATO. Avem, bineînţeles, obligaţia de a ne apăra unii pe alţii, dar decizia cu privire la teritoriul naţional aparţine ţării respective. Deci, dacă ţările respective au reglementări diferite, asta se poate întâmpla în cadrul NATO", a declarat Nicuşor Dan.
