Ce presupune starea de urgență în România. Afacerile care s-ar putea suspenda
România nu a mai fost în stare de urgenţă de 21 de ani, de la Mineriada din 1999. Măsurile decretate de preşedinte luni sunt menite în primul rând să ne protejeze, chiar dacă unele ne sperie.
În plus, autorităţile au posibilitatea de a acţiona mai rapid şi mai ferm.
Starea de urgenţă este o măsură extraordinară luată într-o situaţie extraordinară care aduce, iată, şi prevederi ce îngrădesc drepturi şi libertăţi fundamentale.
Acestea au fost catalogate de preşedinte ca fiind măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală însă, în funcţie de necesitate.
Izolarea şi carantina celor care provin din zone de risc, dar şi a celor care iau contact cu aceste persoane. Asta se întâmplă deja. Noutatea este că autorităţile vor putea dispune, dacă situaţia o va cere, intrarea în carantină a unor clădiri întregi, localităţi sau zone geografice.
Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat. Măsura a fost deja adoptată de alte ţări europene şi probabil că se va institui şi la noi dacă numărul cazurilor de îmbolnăvire va creşte susţinut. Ea se referă la interzicerea accesului cetăţenilor străini.
Limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum şi ieşirea din zonele respective. Din nou, dacă situaţia o va impune, vom vedea probabil localităţi închise sau poate doar unele cartiere, de exemplu în apropierea spitalelor.
Interzicerea graduală a circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute, dar chiar şi a metroului. La fel, asta se întâmplă deja de la sine pentru că multe companii şi-au anulat deja zborurile către zone de risc şi de asemenea, multe trenuri au fost anulate din lipsă de pasageri.
Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi altor localuri publice. Din nou, asta e posibil să se întâmple de la sine, din lipsă de clienţi, fără să mai fie nevoie de intervenţia autorităţilor.
Asigurarea pazei şi protecţiei instituţiilor şi furnizorilor de importanta strategică adică staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de exemplu.
Limitarea activităţii spitalelor publice la internarea şi tratarea doar a cazurilor urgente.
Totodată, preşedintele a inclus în decret şi o serie de alte măsuri structurate pe domenii de activitate pentru a veni în sprijinul fiecărui sector.
De pildă, în domeniul economic, se vor dispune măsuri pentru asigurarea funcţionării sistemului energetic şi a tuturor serviciilor de utilitate publică.
Se vor putea rechiziţiona unităţi de producţie materiale şi echipamente necesare combaterii epidemiei de coronavirus.
Se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură medicală, alimente de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică precum energie electrică şi termică, gaze, apă, carburanţi.
În plus, se menţine valabilitatea documentelor eliberate de autorităţile publice care expira pe perioada stării de urgenţă.
În domeniul medical, se simplifică procedurile de achiziţie de materiale şi echipamente medicale astfel încât procurarea acestora să fie făcută rapid.
Guvernul poate sprijini angajatorii şi angajaţii afectaţi de această criză prin derogări de la prevederile legale în vigoare. De pildă, a fost prelungit deja termenul depunerii declaraţiilor fiscale pentru companii.
În domeniul justiţiei, se judecă doar cauzele de urgenţă deosebită iar instanţele pot fixa termene foarte scurte pentru acestea.
Şi printre alte măsuri dispuse prin decret se afla aceea prin care furnizorii de reţele de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia de a bloca imediat accesul utilizatorilor din România la conţinutul care promovează ştiri false cu privire la evoluţia COVID19 şi la măsurile de protecţie şi prevenire.
Acestea sunt doar câteva dintr-o lunga listă de măsuri care vor fi aplicate în totalitate sau doar gradual, aşa cum a anunţat şi preşedintele, dar sunt măsuri menite să ajute la împiedicarea răspândirii infecţiei cu coronavirus.
Etichete: coronavirus, economie, justitie, klaus iohannis, masuri, stare de urgenta,
Dată publicare:
