Ce înseamnă starea de criză și cine trebuie să se prezinte la arme. Legea din România va suferi modificări substanțiale

Citește aici LIVE UPDATE | Războiul din Ucraina. Ultimele informații

Schimbarile se vor referi la cei care pot fi mobilizați, în anumite condiții, în cazul în care România se va afla în stare de asediu sau de război. Este vorba despre bărbații care au între 18 și 63 de ani.

Politicienii s-au apucat să completeze legile de apărare a țării încă de acum două săptămâni, când a început războiul în Ucraina.

Textul inițial de lucru definește o stare de criză, intermediară între starea de alertă și cea de urgență, ce ar fi instituită pe tot teritoriul țării sau pe anumite regiuni.

Citește și

Ucraina e gata să renunțe la NATO și la republicile separatiste în schimbul păcii. Zelenski: ”Vom discuta cu rușii”

Șeful spionajului militar ucrainean spune că rușii au pregătit liste cu execuții: „Profesori, preoți, jurnaliști”

Starea de criză:

"Prin situație de criză se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate condițiile de viață, sănătate și mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea și apărarea națională".

În cazul în care România intră în stare de criză, de alertă sau de război, politicienii vor ca armata să fie întărită prin convocarea la arme a cât mai multor bărbați. De aceea guvernanții vor propune modificarea articolelor legate de mobilizarea populației.

15 zile de la declararea războiului până la prezentarea la unitate

Într-o primă varianta de lucru, se stabilea ca bărbații între 35 și 63 de ani ar putea face parte din categoria "cetățeni cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare" și ar putea fi chemați oricând la unitatea militară.

Potrivit textului aflat în lucru, cei care se află în afara țării au 5 zile să se prezinte dacă sunt în Europa, iar cei din zone mai îndepărtate 15 zile de la instituirea stării de război, de asediu sau de mobilizare.

Și românii care nu au domiciliul în țară ar putea fi obligați să se prezinte la arme, chiar dacă nu au fost notificați. În forma la care lucrează guvernul se arată că această categorie are tot 15 zile de la declararea stării de mobilizare sau de război să meargă la unitatea militară unde au avut ultimul domiciliu.

Klaus Iohannis, președintele României: ”Este important să asigurăm condiții mai bune pentru înzestrarea forțelor noastre armate și pentru a se instrui mai bine și a răspunde mai eficient nevoilor operaționale ale armatei româniei și provocărilor de securitate actuale și în perspectivă".

Cine nu poate fi mobilizat

Potrivit legilor în vigoare, bărbații apți pentru serviciul militar sunt chemați când președintele României decretă starea de mobilizare. Aceasta este de două tipuri: mobilizare parțială, când sunt chemați doar militarii în termen. Mobilizarea generală se referă la toți cetățenii români.

Legea actuală privind pregătirea populației pentru apărare spune că la declararea mobilizării, stării de război sau de asediu serviciul militar devine obligatoriu pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani.

La cerere, pot fi încorporaţi şi băieţii care au împlinit 18 ani dar și femeile. În timp ce rezerviştii, sunt chemați până la vârsta de 55 ani.

Nu sunt mobilizați cei declarați inapți medical, preoții, cei care refuză din cultele religioase recunoscute de stat, persoanele arestate sau condamnate.

Amendă pe timp de pace, între 2 și 7 ani de închisoare pe timp de război

Ordinul de mobilizare este trimis acasă cu o scrisoare recomandată. Cel chemat este obligat să se prezinte la data și locul menționat în scrisoare, mai exact la un centru militar de pe raza domiciliului. Acolo recrutului i se face un control medical și dacă e apt, trece la instrucție. Vorbim inclusiv de mânuirea unei arme.

În final soldatul e trimis la o structură militară în funcție de ce pregătire are. De exemplu, un jurnalist ar putea să ajungă în structura presei militare, dar la fel de bine ar putea să fie trimis la infanterie.

Pe timp de pace, nerespectarea ordinului de mobilizare se pedepsește cu amendă, dar pe timp de război, pedeapsa e închisoarea de la 2 la 7 ani.

Articol recomandat de sport.ro

Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"