Ce este și cum prevenim ateroscleroza. Mersul alert și frunzele, cele mai bune medicamente
Facem o plimbare imaginară prin vasele de sânge umane. Cele mai mari dintre ele, în care inima pompează sânge oxigenat.
Le vedem cum se autoprotejează de sângele care trece cu putere şi, de cele mai multe ori, încărcat de grăsime.
Nu facem altceva decât să vă arătăm că avem capacitatea să luptăm cu propriile arme împotriva aterosclerozei, boală care începe încă în copilărie. La nivel global, este cea mai frecventă afecţiune cu potenţial fatal. Ori este la îndemână fiecăruia să autoproducă medicamentele. Şi e foarte simplu!
Privim din exterior protecţia cardiovasculară. Apelăm la un medic care repară vase de sânge cu depuneri mari.
Dr. Iulian Călin, medic cardiologie intervenţională: “Avem o inimă care sigu nu e bine. Arterele astea sunt deasupra inimii… e o mare cavitate care se numeşte ventricului stâng, este pompa inimii. Arterele inimii se numesc artere coronare, pentru că ele au o formă de coroană şi sunt primele alimentate cu sânge, sunt exact la ieșirea din inimă a aortei. Lucrul acesta are şi dezavantaje, acolo e şi presiune foarte mare. Sângele vine cu forţa şi poate să fisureze vasele prin care trece sânge oxigenat. Şi creează aceste depuneri, aceste stenoze pe vasele inimii.“
Am văzut unde apare infarctul. Fizica inimii e completată de chimia sângelui. Vedem interiorul arterelor, vasele mari prin care se plimbă sânge oxigenat, pompat de inimă. Sângele intră în contact cu o foiţă numită endoteliu. Aici apar leziunile unde, ulterior, se formează plăci de colesterol, moi, uşor de destabilizat prin hipertensiune. Ori plăci de calciu - dure. La fel de dure ca cimentul. Ambele situaţii sunt periculoase.
Dar să încercăm să înţelegem şi agresiunea chimică a sângelui, care loveşte aceasta foiţă. Gradul de agresivitate creşte direct proporţional cu cantitatea de colesterol LDL pe care o transportă, când glicemia e ridicată, la fumători şi la sedentari.
Acad. prof. dr. Maia Simionescu, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară: “Nu doar depunerile contează! Trebuie să vedem sistemul circulator e un sistem închis, un sistem de tuburi închise. Vasul are o reacţie de apărare normală şi reacţia se numeşte inflamaţie. Strigă după ajutor după anumite celule, care vin să-l ajute. Şi vine sistemul de apărare - si asta e normal - dar acesta, la un moment dat, e depăşit. Acolo se formează o placă mai întâi mică, apoi mare până obstruează vasul.”
Adică îl blochează, sângele nu mai poate să treacă, iar ţesuturile, care nu mai sunt astfel irigate, mor. Aceasta e ateroscleroza, boală pe care putem să o prevenim!
Observaţi cu atenţie un copil mic, şcolar în clasele primare. Mai mult sare decât merge, în special când se joacă. Acest copilaş ne exemplifică mişcarea aerobă. Sărim oarecum şi când mergem pe jos alert, când alergam şi când înotăm. Micile sărituri sunt cel mai bun medicament pe care l-a inventat natura.
Dr. Iulian Călin, medic cardiologie intervenţională: “În interior face lucuri bune. Foița respectivă îşi produce factori care o ajută să se protejeze. De pelicula endoteliala vorbim, care produce substanţe care vasodilata uşor. Nu găsim medicamente care să facă lucrurile astea, în faza de prevenţie. Se secretă nişte hormoni, de câte intimă endotelială, care fac vasodilataţie şi aduc factori de reparaţie şi de protecţie. Ne protejează! Trebuie să faci lucrul ăsta zilnic. Aşa cum fac fumatorii - zilnic fumează şi se distrug - aici efectul e invers.”
Se numeşte protecţie cardio-vasculară secundară. Şi e verde. Cardiologii spun că, cel puţin jumătate din orice porţie de hrană, trebuie să o reprezinte frunzele.
Frunzele nu au colesterol, aşa cum au toate alimentele de origine animală. În al doilea rând, conţin fibre care nu se digeră şi care dau rapid senzaţia de saţietate. Practic, ne păcălim că am mâncat mult, dar de fapt, am consumat extrem de puţine calorii. Şi pentru că senzaţia de saţietate se menţine, reducem automat din alimentele aşa-zise nesănătoase. Practic, frunzele ne ajută să ne minţim frumos, în avantajul nostru.
Şi merită să ne minţim astfel zilnic. Bolile cardio-vasculare omoară, anual, la nivel global, mai multe persoane decât toate formele cunoscute de cancer.
Etichete: ateroscleroza, csid, infarct, vase,
