Ce despăgubiri vor primi fermierii pentru culturile distruse de caniculă. În Olt, oamenii sapă după izvoare vechi de decenii
Soarele fierbinte care încinge câmpurile de săptămâni bune a uscat peste 2 milioane de hectare de cereale, dar și legumele din solarii și sere. În zonele în care nu există irigații, recoltele sunt distruse.
În aceste condiții, oficialii din agricultură vor să le acorde fermierilor afectați despăgubiri din fondul de risc. Suplimentar, vor cere bani Comisiei Europene, dar și Guvernului.
De doi ani statul le reține fermierilor, într-un fond de urgență, 3% din valoarea subvențiilor pe care le primesc pentru culturi.
Până acum s-au strâns peste 45 de milioane de euro - bani pe care statul vrea să îi dea acum celor afectați de secetă. Este nevoie însă de un mecanism prin care să se împartă suma.
Aproape 2 milioane de hectare de floarea-soarelui și porumb sunt afectate de secetă. În plus, s-au uscat sub arșiță și 100.000 de hectare de grâu și rapiță. Responsabilii din agricultură au anunțat că fermierii vor putea primi între 200 și 250 de euro pentru fiecare hectar pe care nu au producție.
Fondul de urgență este însă insuficient, mai ales pentru că autoritățile vor să asigure împotriva secetei toate cele 6,7 milioane de hectare cultivate cu cereale, pentru care ar fi nevoie, în total, de 600 de milioane de euro.
Oficialii spun că au în vedere încă două surse de venit: fonduri europene și bugetul de stat. Mecanismul de asigurare la secetă este deja în discuții cu reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară și ai firmelor de asigurări.
Florentin Bercu, vicepreședintele COGECA: ”Mecanismul de asigurare a riscurilor catastrofice este eficient, din Spania, din Turcia, din Israel sau Statele Unite, unde merg niște sisteme performante de asigurare”.
Este o situație de maximă urgență, spun asociațiile de fermieri. Sub soarele nemilos recoltele sunt tot mai mici. Pe lângă cereale, suferă și legumele.
Fermier: ”A rămas necoaptă, cum se zice cu capac din cauza la căldură”.
Daniel Zafiu, fermier: ”Dimensiunile puteau să fie cam la 10 cm, 5-10 cm trebuia să aibă acum undeva la mărimea aceasta la ora actuală și din cauza căldurii s-au stopat, s-au îmbolnăvit și nu mai cresc”.
În Buzău, autoritățile vor să folosească apa uzată pentru a iriga culturile. În străinătate, astfel de practici sunt folosite de mulți ani. Este primul proiect de acest fel în România.
”Am descoperit aici, e o apă foarte bună”
Constantin Toma, primar Buzău: ”Încercăm cu acest proiect, îl avem în lucru, acum ca și studii să îl transformăm într-un proiect pentru înființarea unui sistem de irigații de 25 – 30.000 de ha pentru a utiliza apa în irigații”.
În unele zone din țară însă resursele de apă sunt atât de puține încât nu ajung nici măcar pentru consumul locuitorilor. Așa că oamenii primesc apă cu porția.
Bătrân: ”Am butoiul cu apă acolo la baie și mai pui cu găleata că na... astea-s legile”.
Iar autoritățile dintr-o localitate din Olt au început să sape după izvoare vechi de zeci de ani, în căutarea unui fir de apă.
Muncitor: ”Bagă cupa Marine, aici bagă cupa. Am descoperit aici, e o apă foarte bună. E bună și de băut, e rece, izvor destul de puternic, da”.
Muncitor: ”O bucurie, o foarte bucurie că am dat de ceva, un izvor. E rece și e bună de băut”.
În același timp, la îndemnul Patriarhiei, în mai multe biserici, dar și pe câmp, oamenii se roagă pentru ploaie.
Preot: ”Ploaie prielnică, îndestulată și pașnică și bună rodire dă pământului celui însetat! Și mântuiește toate făpturile și pe noi care ne rugăm ție, auzi-ne și ne miluiește!”.
.webp)
