Ce conține noua strategie de securitate a României. Președintele mizează pe „independența solidară”. DOCUMENT
CSAT a analizat Strategia Națională de Apărare a Țării, documentul să fie prezentată miercuri în Parlament. Documentul stabilește care sunt principalele priorități de apărare și amenințări la adresa României.
„Independența solidară” este conceptul central al Strategiei Naționale de Apărare 2025–2030. El rezultă atât din analiza realistă a situației actuale, cât și dintr-o viziune de dezvoltare pe termen mediu. România este văzută ca o țară mai sigură pe propriile capacități, deși instituțiile nu s-au adaptat încă în totalitate ritmului de evoluție al societății și economiei.
Conceptul este prezentat ca rezultatul unor procese obiective: creșterea puternică a economiei, acumularea de experiență în diplomație și în sistemul de apărare, precum și așteptările tot mai ridicate ale populației față de stat. Toate acestea indică faptul că România se apropie de o maturitate națională și statală, fiind mai pregătită să-și rezolve vulnerabilitățile și să valorifice oportunitățile.
„Toate aceste linii evolutive indică o nouă realitate: în pofida ezitărilor şi a sincopelor, România se găsește azi în pragul maturităţii naţionale şi statale depline, pregătită potenţial să își soluţioneze vulnerabilităţile şi să utilizeze optim oportunităţile naturale și istorice de care dispune”, se arată în document.
Independența solidară nu apare în afara contextului internațional. Apartenența la NATO și UE a creat condițiile pentru afirmarea acestui concept. România și-a consolidat poziția prin solidaritate și loialitate față de aliați, dar și prin urmărirea consecventă a propriilor interese. Astfel, independența și solidaritatea se întăresc reciproc: una nu poate exista pe deplin fără cealaltă.
De asemenea, pe plan internațional, documentul acordă o importanță majoră Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, considerat un pilon esențial al securității și prosperității României. Prezența militară americană și investițiile SUA în domenii strategice sunt văzute ca elemente care pot duce parteneriatul la maturitate deplină și pot consolida fundamentele securității naționale.
Rusia, o amenințare pe mai multe planuri la adresa României
Strategia națională pornește de la premisa că Federația Rusă reprezintă o amenințare multidimensională pentru România. Acțiunile ostile ale Moscovei, atât militare, cât și hibride, sunt tratate ca principalele riscuri externe care pot afecta securitatea și stabilitatea țării. Documentul subliniază că aceste amenințări sunt reale, constante și evolutive.
Invazia rusă împotriva Ucrainei a accentuat riscurile directe pentru România. Strategia notează că războiul a generat o instabilitate profundă în regiunea pontică și afectează interesele economice și de securitate ale României. Încălcările recente ale spațiului aerian românesc sunt prezentate ca dovezi ale escaladării riscurilor și ale comportamentului agresiv al Federației Ruse.
Documentul subliniază și componenta hibridă a acțiunilor rusești: dezinformare, manipulare și tentative de subminare a solidarității sociale. Aceste instrumente au ca efect slăbirea coeziunii interne a României și afectarea capacității statului de a-și apăra interesele naționale.
Federația Rusă reprezintă o amenințare și pentru Republica Moldova, stat legat de România prin limbă, istorie și aspirații europene. Din acest motiv, strategia consideră sprijinul pentru Republica Moldova o prioritate, în fața presiunilor și influenței rusești care pot afecta stabilitatea Chișinăului.
Strategia avertizează asupra riscului ca Rusia să anexeze noi teritorii ucrainene, ceea ce ar putea duce la o eventuală graniță directă între România și Federația Rusă, pe Dunăre. Un astfel de scenariu ar reprezenta o amenințare directă pentru securitatea națională și ar afecta și suveranitatea Republicii Moldova.
Lupta anticorupție și serviciile secrete
Strategia subliniază că responsabilitatea serviciilor de informații în materie de corupție este legată de identificarea și semnalarea riscurilor care pot genera vulnerabilități la adresa securității naționale, nu de instrumentarea cazurilor penale. Rolul lor rămâne unul de avertizare timpurie, analiză și sprijin informativ, iar aplicarea legii aparține în continuare structurilor judiciare.
În logica amenințărilor hibride, Strategia subliniază că actorii ostili – în special Rusia – pot exploata corupția, slăbiciunile administrative și instituțiile vulnerabile pentru a influența politicile publice, a compromite funcționarea statului sau a crea dependențe economice și decizionale. De aceea, serviciile secrete trebuie să monitorizeze aceste riscuri și să semnaleze tentativele de infiltrare, capturare instituțională sau corupere a actorilor-cheie.
În logica „independenței solidare”, serviciile secrete ale României capătă un rol esențial în dezvoltarea capabilităților naționale necesare pentru protejarea securității statului. Strategia nu încurajează izolaționismul, ci întărirea instituțiilor interne care pot identifica, preveni și neutraliza amenințările. În acest sens, serviciile de informații sunt parte fundamentală a pilonului de „dezvoltare a capabilităților”, fiind responsabile de anticiparea riscurilor, furnizarea de informații precise decidenților politici și consolidarea rezilienței interne.
Serviciile secrete sunt totodată văzute ca instrumente operative într-un context geopolitic dominat de amenințări hibride, unde propaganda, manipularea, operațiile cibernetice și ingerința străină sunt elemente centrale ale agresiunii. În condițiile în care Federația Rusă desfășoară intens astfel de acțiuni împotriva României și a partenerilor săi, serviciile românești devin o linie crucială de apărare. Rolul lor include contracararea operațiunilor de influență, protejarea coeziunii societale și prevenirea erodării pactului social – obiective în mod explicit legate de noțiunea de independență solidară.
În același timp, strategia subliniază că independența României nu poate fi realizată în afara solidarității cu NATO și UE. De aceea, serviciile secrete sunt chemate să coopereze loial și eficient cu agențiile de informații ale aliaților, să împărtășească date, să participe la evaluări comune și să sprijine arhitectura de securitate euro-atlantică. Interoperabilitatea lor cu structurile aliate este o condiție de bază pentru securitatea națională, în special în fața agresiunilor rusești și în contextul impredictibilității globale.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: Rusia, razboi hibrid, csat, servicii secrete,
Dată publicare:
24-11-2025 22:35
