CCR a amânat decizia în cazul sesizărilor privind legea referitoare la plata pensiilor private
Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, pentru 12 noiembrie, sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private.
Judecătorii Instanţei supreme au decis să sesizeze CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II şi III.
Prevederile noii legi
Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II - pilonul obligatoriu administrat privat - vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.
Neregulile din lege
Judecătorii de la Instanţa supremă, convocaţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la mai multe aspecte de neconstituţionalitate.
Potrivit magistraţilor, cetăţenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie şi este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.
Magistraţii susţin că, din examinarea prevederilor acestei legi, se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate şi nici principiile legalităţii şi proporţionalităţii în reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.
Sesizarea AUR
Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ, susţinând că „Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III”.
„Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat 'pentru' adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21% - 0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe", susţinea AUR într-un comunicat.
