CCR a amânat pentru a 5-a oară deciziile privind modificările aduse codurilor penale

×
Codul embed a fost copiat

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat pentru a 5-a oară deciziile privind sesizările depuse de către PNL, USR şi de către preşedintele Klaus Iohannis la legile prin care au fost modificate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.

Sunt mai multe aspecte asupra cărora au fost formulate obiecții de neconstituționalitate. În primul rând este vorba despre o prevedere referitoare la prescrierea faptelor care se pedepsesc cu închisoare între 10 și 20 de ani. Modificările spun că prescrierea va fi aplcată mai repede, de la 10 la 8 ani.

De asemenea, se prescriu și faptele pedepsite cu închisoare mai mică de 10 ani. Este vorba despre o reducere cu 2 ani a acestor termene - o măsură pe care opoziția a contestat-o și despre care a spus că l-ar avantaja pe Liviu Dragnea, în dosarul privind Tel Drum.

De asemenea, neglijența în serviciu a fost dezincriminată, iar pedeapsa pentru delapidare a fost înjumătățită. Se redefinete abuzul în serviciu, iar funcționarul public care a comis această faptă nu mai poate fi acuzat decât atunci când obține foloase pentru sine.

În cazul anchetatorilor, aceștia trebuie să fie foarte atenți cu datele pe care le divulgă din dosare, pentru că nu mai au voie să ofere informații. Nu în ultimul rând, atunci când procurorii efectuează percheziții, nu mai pot folosi datele obținute decât legat de cauza asupra căreia au mandat de percheziție.

Citește și
Prima reacţie a Vioricăi Dăncilă, după eşecul moţiunii de cenzură
Prima reacţie a Vioricăi Dăncilă, după moţiune. "Cioloş a modificat codurile penale"
Ce au păţit poliţiştii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat

Este foarte important și ce se întâmplă cu mandatele de ascultare. Potrivit modificărilor aduse codurilor penale, mandatele de ascultare nu mai pot fi folosite decât pentru faptele asupra cărora s-a obținut mandat. Astfel, dacă SRI află despre alte infracțiuni din discuțiile surprinse, acele informații trebuie să fie șterse.

În luna mai, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a anunțat că executivul european va declanşa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE în cazul României - așa numita ”opțiune nucleară” - dacă modificările la codurile penale vor intra în vigoare.

Timmermans a aratat în scrisoare că executivul european este îngrijorat de abaterile României de la cursul stabilit de MCV, dar şi de presiunea pusă pe DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi că modificările adoptate de Parlament pe 24 aprilie la Codul penal şi Codul de procedură penală se adaugă la ”îngrijorările majore” ale Comisiei Europene.

Modificări nocive ale codurilor penale

 

Opoziția reclamă peste 300 de modificări ”nocive” aduse Codului penal şi Codului de procedură penală care vin ”în contradicţie nu doar cu statul de drept, şubrezind politica penală a României şi favorizând infractorii, dar şi cu Legea fundamentală”.

Potrivit News.ro, semnatarii sesizărilor au invocat atât motive extrinseci, cât şi motive intrinseci de neconstituţionalitate şi apreciază că ambele legi sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

În cazul modificărilor la Codul penal, de exemplu, USR consideră că legea a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, fapt care aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 69 din Constituţia României.

Similar, în cazul legii care amendează Codul de procedură penală, a fost încălcat principiul bicameralismului, în condiţiile în care Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a eliminat mai mult de jumătate din amendamentele adoptate de Senat pentru punerea în acord a dispoziţiilor declarate neconstituţionale.

”În ciuda declaraţiilor puterii, aceste articole nu reprezintă transpuneri ale deciziilor CCR, ci doar voinţa politică a coaliţiei PSD-ALDE, a cărei unică preocupare este, de aproape doi ani şi jumătate, destructurarea sistemului judiciar şi albirea dosarelor corupţilor, pentru ca infractorii să poată fura liniştiţi în continuare, să nu răspundă pentru faptele lor şi să rămână şi cu banii furaţi”, a transmis USR, la momentul depunerii sesizării.

”Sunt favorizaţi direct infractorii, printr-un text de lege”, a spus, la momentul adoptării modificărilor, deputatul liberal Raluca Turcan, care a adăugat că ”dublul condamnat definitiv Liviu Dragnea a coordonat votul colegilor săi de partid”.

”Nimic mai grav, nimic mai descurajant pentru orice om de bună credinţă. (...) Au dat acest vot astăzi în Parlamentul României împotriva tuturor cerinţelor din partea Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, dar, mai ales, împotriva aşteptărilor oamenilor corecţi din această ţară care îşi doresc ca legea să fie aceeaşi pentru toată lumea şi în România şi să pot să trăieşti în respect faţă de lege”, a declarat liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan.

Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis care vizează Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost trimisă CCR în 10 mai.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost transmisă de către Parlament Preşedintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia nr. 650/2018 Curtea Constituţională constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale”, a transmis şeful statului.

Acesta a precizat că, în procedura reexaminării legii, ”Parlamentul a adoptat legea criticată cu depăşirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018”.

Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie”, a arătat şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.

Tot atunci, Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Legea a fost transmisă de către Parlament Preşedintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia nr. 633/2018 Curtea Constituţională constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale. Însă, în procedura reexaminării legii - deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie - Parlamentul a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 147 alin. (2) din Constituţie. Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 633/2018, Parlamentul, pe de o parte şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie”, a mai transmis şeful statului.

Modificările Codului Penal şi Codului de procedură penală au fost adoptate, în 24 aprilie, de Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost adoptat cu 181 de voturi "pentru” şi 83 "împotrivă”, iar cel de modificare a Codui Penal a fost adoptat cu 180 de voturi "pentru" şi 81 "împotrivă".

Ambele proiecte au fost dezbătute în procedură de urgenţă, dat fiind că ordonanţele de urgenţă care ar fi trebuit să pună în acord codurile cu deciziile Curţii Constituţionale nu au fost emise.

Nu s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor Curţii Constituţionale”, a spus, după adoptarea proiectelor, liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Cum a fost surprins Dani Alves la trei zile după ce a ieșit din închisoare
FOTO Cum a fost surprins Dani Alves la trei zile după ce a ieșit din închisoare
Citește și...
CCR amână discutarea sesizărilor privind Codurile penale pentru 4 iulie
CCR amână discutarea sesizărilor privind Codurile penale pentru 4 iulie

CCR a amânat pentru 4 iulie, sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Prima reacţie a Vioricăi Dăncilă, după moţiune.
Prima reacţie a Vioricăi Dăncilă, după moţiune. "Cioloş a modificat codurile penale"

Premierul a vorbit marţi seară cu jurnaliştii, după ce moţiunea de cenzură nu a trecut în Parlament. 

Deputat PSD, replică pentru Comisia Europeană: ”Politica ne-o facem noi în statul nostru”
Deputat PSD, replică pentru Comisia Europeană: ”Politica ne-o facem noi în statul nostru”

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a susţinut luni că preşedintele Klaus Iohannis a cerut la summitul de la Sibiu reprezentanţilor Comisiei Europene ca, în cazul în care Codurile penale sunt promulgate, să facă presiuni pe Guvernul României.

CE ameninţă România cu ”opţiunea nucleară” dacă modificările la Codurile penale intră în vigoare
CE ameninţă România cu ”opţiunea nucleară” dacă modificările la Codurile penale intră în vigoare

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, anunță că executivul european va declanşa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE în cazul României dacă modificările la codurile penale vor intra în vigoare.

Recomandări
Cât câștigă un muncitor străin în România. „Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”
Cât câștigă un muncitor străin în România. „Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”

În timp ce cererea pentru muncitorii străini este tot mai mare, în România nu ajung suficienți. Agențiile de recrutare spun că unii străini ocolesc țara noastră și aleg Ungaria sau Croația.

Autoritățile ruse susțin că au găsit în sângele teroriștilor o substanţă psihotropă care schimbă percepţia realităţii
Autoritățile ruse susțin că au găsit în sângele teroriștilor o substanţă psihotropă care schimbă percepţia realităţii

Cei patru principali suspecţi arestaţi după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova s-ar fi aflat sub influenţa drogurilor în momentul în care au executat împuşcăturile în masă - susțin autoritățile ruse.

Pedeapsa primită de paramedicul SMURD care a agresat sexual o pacientă, în ambulanță, în drum spre Spitalul Elias
Pedeapsa primită de paramedicul SMURD care a agresat sexual o pacientă, în ambulanță, în drum spre Spitalul Elias

Un paramedic SMURD, acuzat că a agresat sexual o pacientă pe care trebuia să o transporte în siguranță, la spital, a fost condamnat la 5 ani și 5 luni de închisoare.