Ce se va întâmpla cu Cătălin Cherecheș după ce a refuzat să fie extrădat în România prin procedură simplificată

Cătălin Cherecheș refuză să fie extrădat prin procedură simplificată, care ar dura zece zile.

„Din practica anterioară, ar dura undeva între 30 şi 45 de zile, în funcţie de instanţă”, a precizat Cătălin Predoiu, la Antena 3, joi seară, referindu-se la procedura obişnuită prin care va fi extrădat din Germania fostul primar al oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş.

Predoiu a explicat că este vorba despre o procedură standard, în care nu sunt implicate nici ministerele de Justiţie sau Interne din România, nici cele din Germania, procedura fiind una europeană.

„Este vorba despre un mandat european de arestare şi de o extrădare care se face în baza acestui mandat european de arestare. De ce subliniez european, pentru că în acest caz se practică o procedură care se desfăşoară de la instanţă la instanţă. Nu sunt implicate în mod direct Ministerele de Justiţie sau de Interne, nici de la noi, nici din Germania. E vorba de o procedură standard de reglementări europene”, a explicat Predoiu.

Citește și

Roșiile românești au apărut în piețe, dar la prețuri uriașe. Frigul din iarnă a crescut costurile fermierilor

Ministrul de Interne s-a referit şi la problema extrădărilor nereuşite din Italia.

„S-a discutat frecvent în media, în mod legitim această problematică a extrădărilor, unele reuşite, altele nereuşite, în ultimii ani, aş vrea să vă spun că în materie de extrădare procedurile sunt de un formalism extrem de strict. Practic ce trebuie să facă ţara care este solicitată cu privire la procedura de extrădare este să verifice o serie de criterii, să verifice documentaţia şi să verifice dacă există un mandat european sau cererea de extrădare dacă există, identitatea persoanei, să verifice infracţiunea pentru care a fost condamnat cel care urmează să fie extrădat, dacă există o corespondenţă în legislaţia statului solicitant. Deci sunt criterii tehnice care sunt verificate şi nu o dezbatere pe fond a cauzei. Marea majoritate a cauzelor aşa se dezbat. Discuşia a apărut în ultimii ani când a generat o practică în instanţele italiene, în special Curtea de Apel din Bari care a ieşit din acest cadru şi a trecut în anumite situaţii la o analiză pe fond a cererilor de extrădare dincolo de formalismul standard al acestor cereri de extrădare. S-a trecut uneori la a se evalua hotărârea judecătorească în baza căreia se solicită extrădarea, ceea ce este mult peste ceea ce trebuie să facă un judecător în materie de extrădare, extrădarea funcţionând în Europa pe principiul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine”, afirmat Predoiu.

Ministrul de Interne a adăugat că instanţa din Bari a avut această abordare deoarece există o lege, în vigoare, în Italia care permite respingerea extrădării din diverse motive.

„De ce a avut instanţa din Bari această abordare? Motivul este o lege care este în vigoare încă în Italia şi care permite judecătorului ca în anumite situaţii, respectiv atunci când persoana a cărei extrădare se cere are legături economice, sau familiale, sau chiar emoţionale în jurisprudenţă cu statul italian, să se poată respinge extrădarea şi dispune executarea pedepsei în Italia ba chiar în unele cazuri şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei”, a explicat Predoiu.

Ministrul de Interne a mai spus că această lege din Italia este în procedură de infrigement.

„Această lege este în procedură de infrigement cu Comisia Europeană şi statul român a făcut toate demersurile necesare pentru a explica care e situaţia şi colegilor italieni şi la nivelul Consiliului JAI”, a precizat Cătălin Predoiu.

Articol recomandat de sport.ro

A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"