Casele din Țara Oașului, prea scumpe pentru a fi vândute, dar magnet pentru turiști: Asta seamănă cu Sagrada Familia
Casele impunătoare din Țara Oașului, zonă vestită și pentru imobilele construite de românii plecați peste hotare, sunt scoase rând pe rând la vânzare.
Doar că prețurile de ordinul sutelor de mii de euro îi țin la distanță pe cumpărători. Și cum bătrâni care să aibă grijă de locuințe sunt tot mai puțini, au început să se și degradeze.
Locuințele uriașe sunt greu de întreținut, mai ales când proprietarii locuiesc, de fapt, în străinătate și ajung rar acasă.
Ana Oros are 70 de ani și stă într-o anexă a casei copiilor, care lucrează în Paris. Are grijă de locuința lor, cu parter și trei etaje. Șterge praful de pe florile artificiale și încearcă atât cât o mai țin puterile să mențină casa funcțională.
Proprietarii ajung acasă o dată sau de două ori pe an. La fel și ceilalți localnici din Țara Oașului care s-au desprins demult de satele natale. Unii vin chiar și mai rar sau deloc, pentru că s-au stabilit definitiv peste hotare.
Cum nici bătrâni să aibă grijă de ele nu mai sunt, proprietarii au încercat să le vândă. Doar că piața cere altceva. Casele care au și nouă camere sunt prea mari și prea scumpe. Prețurile variază între 100 și 300 de mii de euro. Cele mai scumpe au inclusiv piscină.
Ana Dan, locanică: "Rămân casele goale și părăsite, nu avem ce face".
Casele ferecate ale oșenilor au devenit în schimb curiozități turistice. Împodobite cu statui și coloane îi lasă pe străini muți de uimire.
Marc Murillor, turist Barcelona: “Asta seamănă cu Sagrada Familia. Nu este exploatat potențialul turistic. Lipsește creativitatea”.
Sorin Anghelina, turis din Arad: "Nu mai există în România. Nu găsești două case la fel. E trist că nu sunt locuite."
În ultima vreme localnicii au fost ceva mai precauți și n-au mai contruit intens. Potrivit autorităților locale, oamenii n-au mai cumpărat terenuri așa că au fost eliberate mai puține autorizațîi de construcție, atât în Certeze, cât și în localitățile învecinate.
