Care sunt factorii de risc ce pot declanșa sindromul morții subite la adulți

Infarct
Shutterstock

Sindromul morții subite aritmice (SMSA) este atunci când cineva moare brusc și neașteptat din cauza unui stop cardiac, dar cauza stopului cardiac nu poate fi găsită la autopsie.

 

Un stop cardiac este atunci când inima încetează brusc să pompeze sânge în corp. Acest lucru oprește respirația și creierul nu mai este oxigenat.

Ritmul cardiac este controlat de impulsuri electrice. Dacă impulsurile electrice merg prost, poate provoca un ritm cardiac anormal cunoscut sub numele de aritmie. Unele aritmii pot fi periculoase dacă sunt lăsate netratate, pot provoca un stop cardiac. Ritmul inimii și impulsurile electrice nu mai sunt acolo după moarte, aceasta înseamnă că nu poate fi găsit un ritm cardiac anormal și structura inimii va părea normală. Acesta este motivul pentru care cauza stopului cardiac nu poate fi găsită.

Ce cauzează sindromul morții subite

SMSA apare de obicei atunci când ritmul cardiac anormal, cunoscut sub numele de aritmie, nu este tratat și duce la un stop cardiac. De obicei, o aritmie face ca inima să bată prea repede, prea încet sau neregulat, explică British Heart Fundation.

Uneori, afecțiunea cardiacă care provoacă aritmia poate fi moștenită. Afecțiunile cardiace moștenite sunt adesea cauza SMSA dacă sunt lăsate nedetectate și netratate. Printre aceste afecțiuni, cele mai frecvente sunt:

Citește și
Stere Gulea
Regizorul Stere Gulea: „Doar 30% dintre români au aspirații occidentale. Pesemne că vom trece printr-un regim autocratic”

•Sindromul QT lung
•Sindromul Brugada
•Tahicardie ventriculară polimorfă catecolaminergică

O afecțiune care provoacă SMSA este nedetectabilă după moarte, deoarece inima va părea normală. Există, însă, și câteva afecțiuni care pot duce la detectarea sindromului morții subite. Acestea sunt:

•cardiomiopatie hipertrofică (HCM)
•cardiomiopatie dilatată (DCM)
•cardiomiopatie aritmogenă a ventriculului drept (ARVC)

În urma cercetărilor realizat la nivel global, astăzi, știm că aceste afecțiuni sunt cauzate de modificări (sau mutații) în una sau mai multe dintre genele noastre. Uneori putem descoperi aceste modificări prin testarea genetică a membrilor familiei, cunoscută sub numele de testare în cascadă.

Cum este diagnosticat sindromul moții subite

După o moarte neașteptată și subită, un medic legist va cere de obicei efectuarea unei examinări post-mortem pentru a afla cauza morții. O autopsie are loc de obicei în două până la trei zile lucrătoare după deces.

În timpul examinării post-mortem, un patolog (un medic instruit în studiul bolii) va căuta afecțiuni care ar fi putut cauza decesul, cum ar fi:

•boală coronariană
•infarct
•insuficienta cardiaca
•cheaguri pe plămâni

Dacă patologul nu poate găsi o cauză evidentă a morții, poate face teste suplimentare, cum ar fi:

•analizarea țesutului organelor

•test pentru medicamente sau droguri în organism

•o analiză realizată de un specialist în patologie cardiacă.

Medicul legist va decide apoi asupra cauzei morții lu dacă în urma acestor teste, cauza morții rămâne necunoscută, atunci se va declara că este sindrom al morții subite.

În aceste cazuri, membrii familiei ar trebui testați pentru a afla dacă suferă de afecțiuni cardiace ereditare.

Care este diferența dintre moartea subită cardiacă și sindromul morții subite

Sindromul morții subite aritmice (sau SMSA) este declarat atunci când cauza morții nu poate fi explicată într-o examinare post-mortem, deoarece structura inimii pare normală.

Moartea subită cardiacă este atunci când cauza morții poate fi găsită într-un examen post-mortem

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! A murit pe teren, chiar în timpul meciului, dintr-un motiv bizar
NEWS ALERT Tragedie! A murit pe teren, chiar în timpul meciului, dintr-un motiv bizar
Citește și...
Regizorul Stere Gulea: „Doar 30% dintre români au aspirații occidentale. Pesemne că vom trece printr-un regim autocratic”
Regizorul Stere Gulea: „Doar 30% dintre români au aspirații occidentale. Pesemne că vom trece printr-un regim autocratic”

Regizorul Stere Gulea estimează, într-un interviu, că România ar putea trece cel mai probabil printr-un regim autocratic, deoarece acesta reflectă nivelul de aspirații al majorității populației.

Un șofer nu a oprit la semnalul unor polițiști din Giurgiu și a fost urmărit de ei 12 km. Ce au descoperit după ce l-au prins
Un șofer nu a oprit la semnalul unor polițiști din Giurgiu și a fost urmărit de ei 12 km. Ce au descoperit după ce l-au prins

Un tânăr a fost plasat sub control judiciar după ce, la volan în Giurgiu, a refuzat să oprească la semnalul poliției și a fost urmărit 12 km. S-a constatat că nu avea permis, mașina nu era înmatriculată și avea plăcuțe false.

De ce grecii decorează în mod tradițional o barcă în loc de un pom de Crăciun
De ce grecii decorează în mod tradițional o barcă în loc de un pom de Crăciun

Grecia are tradiții de Crăciun destul de diferite de restul Europei, iar cea mai vizibilă este decorarea unei bărci în locul bradului clasic. Acest obicei, numit „karavaki”, este strâns legat de istoria navală a țării.

Recomandări
Ninge viscolit în munți: DRDP Craiova intervine cu utilaje, Oltenia sub cod galben de ninsori și vânt | Video
Ninge viscolit în munți: DRDP Craiova intervine cu utilaje, Oltenia sub cod galben de ninsori și vânt | Video

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova trasmite joi dimineaţă că în zonele montane ninge viscolit, fapt ce îngreunează acţiunile de deszăpezire.

Nadia Comăneci, mesaj emoționant de Crăciun: „Să aveţi un an extraordinar. Sărbători frumoase alături de cei dragi”
Nadia Comăneci, mesaj emoționant de Crăciun: „Să aveţi un an extraordinar. Sărbători frumoase alături de cei dragi”

Nadia Comăneci, cel mai titrat sportiv român la Jocurile Olimpice, a postat în social media un mesaj de Sărbători, în care menţionează faptul că urmează un an olimpic.  

Medicul Adrian Marinescu avertizează: ”Avem 70-80 de pacienţi cu gripă în fiecare zi, poate chiar şi mai mult”
Medicul Adrian Marinescu avertizează: ”Avem 70-80 de pacienţi cu gripă în fiecare zi, poate chiar şi mai mult”

Numărul cazurilor de gripă în București s-a mărit în această perioadă, ajungând la aproximativ 80 de persoane care se prezintă într-o zi la camera de gardă, afirmă Dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală.