Cantitatea uriașă de gunoi din România ne costă sănătate și bani. Cum ar putea să îl valorifice autoritățile
România produce milioane de tone de gunoi, dar în loc să-l valorifice îl aruncă în gropi, care ne costă, pe noi toți sănătate și bani.
Alți europeni au învățat lecția sustenabilității și încearcă să reducă poluarea și costurile. Însă, la noi autoritățile nu sunt capabile să ducă proiectele până la capăt.
În București, rețeaua centralizată de încălzire se bazează pe arderea gazului, materie primă care astăzi a ajuns la prețuri-record. În Europa se folosește de ani de zile arderea deșeurilor ca sursă de energie și căldură, iar tehnologiile de astăzi permit aceste operațiuni fără disconfort pentru populație, fără poluare, fără miros.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
Planul Național de gestionare a deșeurilor a prevăzut trei incineratoare - unul la București, unul la Brașov și unul la Bacău, să fie zonal măcar ca aceste resturi care se sortează în stațiile de sortare și care nu au altă trebuință ca combustibil primar pentru apă caldă, energie.
Varianta arderii deșeurilor în scopuri energetice ar fi putut fi o soluție - harta termo-valorificatoarelor și a producătorilor de energie din gunoi în Europa ne arată ce au făcut alții cu succes.
„Valorificarea în proporție de 80-90% a deșeurilor, adică devierea de la gropă poate fi realizată pe termen lung doar dacă există și valorificare energetică”, spune Tanczos Barna, ministrul Mediului.
În Viena o treime din căldură este produsă în centrale care ard gunoiul din oraș. WienEnergie procesează anual aproape un milion de tone de deșeuri - cât aruncă Bucureștiul la gropile neconforme. Și la noi s-au făcut proiecte, s-au plătit milioane pentru studii care sunt aruncate prin sertare.
„Vom alege o stație de valorificare, două proiecte sau chiar trei stații de valorificare pentru câte două sectoare”, declara fostul primar al Bucureștiului, Gabriela Firea.
Între vorbe și fapte este o mare diferență. Niciun proiect de valorificare a deșeurilor pe bani europeni n-a fost demarat.
Reporter: Ar avea capacitate, ELCEN, Termoenergetica, să folosească energia asta produsă din gunoi?
Claudiu Crețu, director general Termoenergetica: Există aici premisele și infrastructură pentru a avea o instalație de valorificare energetică a deșeurilor și de neutralizare a tututor emisiilor astfel încât să fie verde, să fie prietenos cu mediul și să producă energie electrică și termică iar prețul să fie din ce în ce mai bun.
Peste 200 de milioane de euro erau rezervați acestui plan care trebuia finalizat până în 2022.
S-au opus cetățenii mai mult sau mai puțin informați, dar și organizații de mediu, unele susținute de patronii gropilor de gunoi care nu voiau concurență. Dar și primarii de sector au strambat din nas, unii din motive electorale, alții din neîncredere.
„Nu mă opun ideii de incinerator, ne-am opus fix acelui proiect. Acolo, probabil au fost niște interese ale cuiva să le supradimensioneze și mi s-a părut absurd să îi aduci gunoi din afară Bucureștiului pentru această mega instalație ca să funcționeze”, a transmis primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.
Primăria a cheltuit aproape 3 milioane de lei pentru un studiu la care a renunțat. Doar un alt exemplu de ineficientă a autorităților românești.
„Ipoteza de incinerare este exclusă. Direcția pe care mergem este colectare selectivă, selectare, tratare mecano-biologică și restul la groapă”, a declarat primarul Capitalei Nicușor Dan.
În Copenhaga, administrația orașului a construit o centrală care funcționează pe baza de deșeuri exact în centrul orașului. I-au transformat acoperișul în pârtie de ski care poate fi folosită atât vara, cât și iarna. Instalația de incinerare poate arde până la 450 de mii de tone pe an și este una dintre cele mai moderne și mai sigure din lume. O turbină și un generator produc energie electrică și termică pentru mii de case, cenușă este folosită la construirea șoselelor. Un model de filtrare de particule performant prin care se asigură că aburii nu reprezintă un pericol pentru sănătatea populației este instalat acolo.
„România a ratat șansa de a face astfel de capacitate prin fonduri europene. Astăzi nu se mai poate. Va trebui să se facă din fonduri naționale sau fondurile administrațiilor administrative-teritoriale sau din fondurilre private ale companiilor”, a mai spus ministrul Mediului.
Și Roma are aceiași problema ca Bucureștiul: magnații gropilor de gunoi au reușit să blocheze orice proiect de valorificare a deșeurilor.
„Cu tehnologia nouă ai putea recupera aproape 70 la sută din deșeuri. Să îl tratezi și să faci biomasă, combustibil, compost pentru agricultură, multe se pot face din gunoi. Astăzi tehnologia îți permite să faci multe. Dar în Roma nu este nimic pregătit, noi suntem blocați cu 7-8, 10 ani în urmă”, a explicat Federico Rocca, consilier la Roma.
La București aceeași atitudine.
Aruncăm milioane la groapa de gunoi, deșeuri care ar putea produce. Nu suntem în stare să finalizăm proiecte fiabile și asta în lipsa unei viziuni aplicate, Bucureștiul este într-o situație complicată, iar soluțiile nu se întrevăd curând.
