Când se sărbătorește Revelionul 2024 pe rit vechi. De ce unii ortodocși sărbătoresc Anul Nou la altă dată
Revelionul pe rit vechi este sărbătorit de creștinii din Biserici ortodoxe care nu urmează calendarul iulian, la două săptămâni după Revelionul pe rit nou.
Rusia, Ucraina, Bulgaria și alte câteva state sărbătoresc Anul Nou în stil vechi. În această noapte, oamenii se bucură de mese îndelungate, muzică și distracție în exces până în zori.
Când se sărbătorește Revelionul pe rit vechi în 2024
La o săptămână după Crăciunul pe rit vechi, în fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, cei care folosesc vechiul calendar, cel iulian, sărbătoresc intrarea în noul an.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cine sărbătorește Revelionul pe rit vechi
În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, sârbii, ucrainenii, rușii și lipovenii sărbătoresc trecerea dintre ani. Aceasta este o sărbătoare a Anului Nou pe rit vechi, care este celebrată de creștinii din biserici ortodoxe care nu au adoptat calendarul iulian corectat, precum și de creștinii care nu au acceptat corectarea calendarului de către biserici.
Tradiții și obiceiuri de Revelion 2024
Tradițiile și obiceiurile de Revelion în Republica Moldova sunt păstrate cu mare respect și devotament, mai ales în satele din regiune. O tradiție străveche este cea a colindelor, în care tinerii merg pe ulițele satului și pocnesc din bice, ca o urare pentru un an mai roditor și mai îmbelșugat.
Sârbii au și ei tradițiile lor specifice de Anul Nou. Un obicei la care țin foarte mult este dansul țigăncilor. Se crede că acest dans aduce noroc întregului an care urmează. Pentru a scăpa de necazuri și ghinioanele anului anterior, sârbii obișnuiesc să spargă paharele de pe podea, în care au băut prima șampanie în noul an. Ei cred cu tărie că acest gest le va aduce sănătate și noroc până la următorul Revelion. De asemenea, în prima zi a anului, care coincide și cu praznicul Sfântului Vasile cel Mare, sârbii se bucură de colacul cu multe nuci și stafide.
Aceste tradiții se îmbină cu sărbătoarea religioasă a Anului Nou pe stil vechi, care are loc pe data de 13 ianuarie. Gospodinele pregătesc mese îmbelșugate și împart dulciuri, nuci și mere, dorind ca anul care vine să fie un an al belșugului în casele lor. Anul Nou pe stil vechi reunește tradițiile laice și cele creștin-ortodoxe. În această seară, după apusul soarelui, cete de tineri colindă cu „Plugușorul”. O legendă populară spune că gazda care primește urătorii va fi binecuvântată pe tot parcursul anului și va fi protejată de orice rău.
Tot în această seară, tinerii se îmbracă în costume naționale sau se maschează, și dansează în ritmuri de urs, cal sau capră. Aceste obiceiuri au o lungă istorie, fiind moștenite încă din vremea dacilor. Sârbii continuă să spargă paharele de pe podea, în semn de aducere a norocului pentru tot anul. În tradiția populară, se crede că un cer senin în noaptea de 13 spre 14 ianuarie va însemna un an roditor și prosper.
Bucătăria tradițională pentru Revelionul pe stil vechi este foarte bogată și diversă. Pe masa de sărbătoare nu vor lipsi preparatele tradiționale cum ar fi ardeiul umplut cu caimac, gustări cu mezeluri sârbești, pește cu legume, șnițelul Karadjordje, mușchiuleț învelit în șuncă, cartofii sârbești, ramstek, piept de pui în prapure, cotlet de porc umplut în prapure, murături și vin roșu în cantități generoase, salate sârbești, zacusca sârbească, specialități din afumături și celebrul tort cu nucă și ghibanița. Băuturile tradiționale includ țuica de gutui și vin roșu, care curg din belșug.
