Când se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi. Ce tradiții și obiceiuri există și cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi

Astăzi, calendarul iulian este încă utilizat în unele Biserici Ortodoxe de Est, precum Biserica Ortodoxă Rusească și Biserica Ortodoxă Sârbă.

Crăciunul pe rit vechi - ce este și când se sărbătorește

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. Această dată diferă de sărbătoarea Crăciunului din calendarul oficial, care are loc pe 25 decembrie. Diferența de 13 zile este rezultatul folosirii calendarului iulian sau pe stil vechi, care este decalat față de calendarul gregorian sau pe stil nou.

Înainte de Hristos, existau două sisteme de calcul al timpului într-un an: cel al egiptenilor, cu 365 de zile și cel al românilor, cu 355 de zile. Aceste sisteme aveau o diferență de 10 zile între ele și de asemenea, niciunul nu era în concordanță perfectă cu calendarul solar. Pentru a alinia aceste sisteme cu calendarul ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat în anul 46 î.Hr. calendarul iulian, bazat pe calculele egiptene. Acest calendar a fost utilizat de întreaga creștinătate timp de 15 secole și chiar și Sfinții Părinți l-au folosit la calcularea datei Paștelui la Sinodul I Ecumenic de la Niceea în anul 325.

De-a lungul timpului, s-a observat că exista o diferență de 11 minute și 14 secunde între calendarul iulian de 365 de zile și 6 ore și calendarul solar de 365 de zile, 5 ore, 43 de minute și 46 de secunde. Aceasta a condus la o diferență de 3 zile între cele două calendare după 330 de ani. În timpul Sinodului I Ecumenic, echinocțiul de primăvară a avut loc în data de 21 martie în loc de 24 martie, așa cum a fost în anul 46 î.Hr. Începând de atunci, ziua de 21 martie a devenit referința pentru calculul datei Paștelui, conform Crestinortodox.ro.

Citește și

Ce a descoperit un cuplu în timp ce renova o casă veche de 100 de ani. Colecția bizară de obiecte ascunsă în perete

Astronomii au descoperit că echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi la fiecare 123 de ani. Oamenii învățați ai acestei perioade au propus corectarea calendarului pentru că tabelele pascale nu mai corespundeau cu data lunii pline astronomice. Astfel, în data de 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a introdus o reformă care a implicat suprimarea a zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci, acest calendar a fost numit gregorian sau stilul nou.

Cu toate acestea, la Congresul de la Constantinopol din 1923, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Paștelui a continuat să fie calculată pe baza calendarului iulian întrucât echinocțiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu în acest calendar, ceea ce duce la o diferență între sărbătorile Pascale ale Bisericii Ortodoxe și cele ale Bisericii Catolice.

Numărând de la calendarul gregorian din 1582, astronomii au constatat că există totuși o diferență anuală între acesta și calendarul astronomic. Această diferență ar face ca după 3500 de ani, calendarul gregorian să rămână în urmă cu o zi și o noapte. Calendarul ortodox a fost corectat în 1924, ținând cont și de această diferență.

Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în 1924, la fel ca majoritatea Bisericilor Ortodoxe. Aceasta a fost rezultatul unei consfătuiri inter-ortodoxe care a avut loc la Constantinopol în 1923, unde s-a hotărât îndreptarea calendarului și suprimarea diferenței de 13 zile cu care calendarul iulian rămăsese în urmă. Astfel, data de 1 octombrie a fost considerată echivalentă cu data de 14 octombrie în noul calendar.

Dar nu toate Bisericile Ortodoxe au adoptat calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Sârbă și Patriarhia Ierusalimului folosesc în continuare calendarul iulian, la fel ca și Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped care sărbătorește în stil nou. Aceste biserici și mănăstiri sunt cunoscute drept "pe stil vechi" și sărbătoresc Paștele și celelalte sărbători conform calendarului iulian.

Cine sărbătorește Revelionul pe rit vechi

Deși majoritatea creștinilor ortodocși sărbătoresc Crăciunul pe ritul nou, există comunități și regiuni în care este păstrată tradiția de a sărbători Crăciunul pe rit vechi. Printre acestea se numără Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria, Georgia etc.

Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit de comunitățile creștine care urmează calendarul iulian, în loc de cel gregorian. Această diferență de calendare face ca data Crăciunului pe rit vechi să fie marcată pe 7 ianuarie, cu un decalaj de 13 zile față de 25 decembrie, data recunoscută de majoritatea creștinilor.

Printre cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi se numără mai multe biserici ortodoxe și comunități creștine din întreaga lume. În mod specific, această tradiție este respectată de bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ucraina, Georgia, Macedonia de Nord, și de anumite biserici ortodoxe din Muntenegru, Moldova și Belarus. De asemenea, ortodocșii din Țările Baltice și din unele regiuni ale Poloniei continuă să respecte acest calendar.

Comunitățile creștine din Orientul Mijlociu, precum unele biserici din Egipt (copți) și Etiopia, celebrează, de asemenea, Crăciunul pe rit vechi. În aceste regiuni, tradițiile locale și semnificația religioasă a sărbătorii se îmbină pentru a marca Nașterea Domnului într-un mod unic.

Pentru acești credincioși, Crăciunul este precedat de o perioadă de post strict, care simbolizează purificarea sufletească. Ziua de Crăciun este marcată prin slujbe solemne în biserici, colinde tradiționale și mese festive care reunesc familiile.

Deși tradițiile variază de la o regiune la alta, elementul comun al Crăciunului pe rit vechi este accentul pus pe spiritualitate și respectarea obiceiurilor transmise din generație în generație. Pentru comunitățile care îl sărbătoresc, Crăciunul pe rit vechi este o ocazie specială de a-și reafirma credința și identitatea culturală. Această sărbătoare continuă să fie un punct central al vieții religioase și sociale în aceste regiuni.

Tradiții și obiceiuri

Sărbătorirea Crăciunului pe ritul vechi se bazează pe tradiții și obiceiuri care au fost transmise de-a lungul generațiilor și care au rădăcini adânc înrădăcinate în cultura și credințele creștine ortodoxe. Aceste tradiții și obiceiuri diferă în unele aspecte de cele ale Crăciunului pe ritul nou, fiind influențate de calendarul iulian și de specificul fiecărei țări sau regiuni în care este sărbătorită această variantă a Crăciunului.

Una dintre tradițiile cele mai îndrăgite ale Crăciunului pe rit vechi este pregătirea Postului Crăciunului, care în calendarul iulian începe la 28 noiembrie și durează 40 de zile. Acest post are o semnificație spirituală puternică și reprezintă pregătirea sufletului și a trupului pentru nașterea lui Isus Hristos. În această perioadă, credincioșii ortodocși respectă un regim alimentar strict și se abțin de la consumul de carne și produse lactate.

În ajunul Crăciunului, credincioșii se adună în biserici pentru cunoscuta Liturghie de la miezul nopții, care reprezintă momentul în care se celebrează nașterea lui Isus Hristos. Această slujbă este plină de tradiții și simboluri specifice și evocă bucuria și veselia sărbătorii. În timpul slujbei, credincioșii aprind lumânări și cântă colinde speciale de Crăciun. După încheierea slujbei, credincioșii se întorc în casele lor și încep sărbătoarea propriu-zisă.

Un alt obicei specific Crăciunului pe rit vechi este colindatul. Credincioșii merg din casă în casă în seara de Crăciun și colindă, aducând cu ei binecuvântarea Crăciunului și aducând bucurie sărbătorii în fiecare casă pe care o vizitează. Colindatul este însoțit de cântece speciale de Crăciun care evocă nașterea lui Isus Hristos și aduc binecuvântări asupra gospodăriilor vizitate.

Un alt aspect interesant al Crăciunului pe rit vechi este bogăția puilor. În unele comunități, în seara de Crăciun credincioșii aduc cu ei pui vii pe care îi pun într-un colț al bisericii sau în curtea acesteia. Această tradiție are o semnificație specifică și simbolizează darul vieții și fertilitatea, aducând speranță și prosperitate pentru noul an.

Articol recomandat de sport.ro

Imagini ireale: stadionul de 1.450.000.000€, distrus de ploaie