Căminele de bătrâni și centrele pentru cei cu dizabilităţi, devenite adevărate focare de infecție
53 de persoane, internate în cămine de bătrâni sau în centre de recuperare pentru cei cu dizabilităţi, şi-au pierdut viaţa, după ce COVID-19 a ajuns în aceste locuri.
La Suceava, în două centre unde sunt internate persoane cu dizabilităţi psihice, sunt peste 300 de persoane infectate, iar responsabilii susţin că toţi sunt fără simptome şi nu au nevoie de internare.
Centre similare din Arad, Hunedoara, Botoşani şi Galaţi, număra zeci de infectaţi cu coronavirus, dar şi decese.
310 tineri şi adulţi cu dizabilităţi mintale din Suceava sunt acum infectaţi şi doi dintre ei au murit. S-au îmbolnăvit în centrele cărora li se spune de recuperare şi reabilitare, de la personalul care îi îngrijea. 97 de angajaţi ai acestor centre sunt pozitivi la COVID-19.
Angajaţii infectaţi au fost internaţi în spitalele din Suceava şi Rădăuţi, iar beneficiarii au fost rămas în centre şi tot acolo primesc tratament. Centrul de la Sasca este cel mai mare din ţară şi numără 369 de beneficiari.
Mădălina Turza, secretar de stat în ministerul Muncii: ''Există mai multe axe de finanţare pe care cei de la DGASPC nu le-au accesat pentru că banii aceştia vin în baza unui plan de infrastructura, deci tu trebuie să prezinţi un proiect, nu ţi se dau banii oricum, înseamnă că nu au fost în stare să prezinte un proiect."
Şi la Arad într-un centru pentru persoane cu dizabilităţi, 17 persoane au fost diagnosticate cu coronavirus.
Tot la Arad angajaţii unui cămin de bătrâni sunt disperaţi pentru că o colegă a fost depistată pozitiv cu COVID-19, iar sâmbăta a fost la serviciu, deşi prezenta simptome. În toiul nopţii, angajaţii au ieşit în curte şi au cerut internarea colegei, care a fost ţinută la poartă. În cămin se află peste 100 de vârstnici.
Li se spune pompos centre de recuperare şi reabilitare, iar în toată ţara sunt aproape 2000 de oameni care stau închişi în astfel de locuri, deşi anchetele specialiştilor au arătat că cel puţin 600 ar putea fi integraţi în societate.
Pentru restul, atât uniunea Europeană, cât şi Guvernul, au alocat fonduri importante însă directorii DGAPSC-urilor ar fi trebuie să depună proiecte.
