Camera Deputaților a adoptat legea care prelungește ordinul provizoriu de protecție pentru victimele violenței domestice
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, pachetul legislativ care modifică Legea 217/2003 și Codul Penal, introducând măsuri esențiale pentru protecția victimelor violenței domestice.
Proiectul prevede că mai multe instituţii pot depune cererea de ordin de protecţie în numele victimei, iar ordinul de protecţie provizoriu se prelungeşte automat până la soluţionarea cererii în primă instanţă.
Ordinul de protecţie provizoriu, prelungit automat până la decizia primei instanţe
„Astăzi este un moment cu adevărat important pentru victimele violenţei domestice, pentru societatea civilă şi pentru toţi cei care luptă, zi de zi, pentru protejarea lor. Mă bucur enorm că iniţiativa legislativă pe care am iniţiat-o, elaborat-o, depus-o şi susţinut-o în Parlament devine astăzi lege, prin votul colegilor din Camera Deputaţilor. Este un pas decisiv pe care îl facem împreună pentru siguranţa celor vulnerabili. Îmi doresc ca promulgarea să aibă loc cât mai repede, astfel încât noile măsuri de protecţie să intre în vigoare fără întârziere şi să prevină tragedii chiar din primele luni de aplicare”, spune preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului „România fără violenţă domestică”, Alina Gorghiu.
Potrivit Alinei Gorghiu, legea aduce o serie de schimbări majore, fiecare răspunzând unor vulnerabilităţi reale constatate în practică.
Astfel, ordinul de protecţie provizoriu se prelungeşte automat până la soluţionarea cererii în primă instanţă. Până acum, ordinul provizoriu expira după 5 zile, lăsând victimele într-un gol de protecţie periculos.
„Noua lege îl prelungeşte automat până la decizia primei instanţe, asigurând continuitatea protecţiei şi eliminând intervalele în care agresorul putea reveni”, arată deputatul PNL.
Instituţiile pot depune cererea în numele victimei
Potrivit noului proiect adoptat, mai multe instituţii pot depune cererea de ordin de protecţie în numele victimei.
„Procurorul, autorităţile locale cu atribuţii în protecţia victimelor şi furnizorii acreditaţi de servicii sociale pot depune direct cererea pentru ordinul de protecţie. Această prevedere este vitală pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor. Statul poate interveni din oficiu în situaţiile de risc major”, explică preşedinta comisiei speciale.
În plus, instanţa este obligată să evalueze riscul chiar şi în lipsa raportului serviciului de probaţiune, iar judecătorul trebuie să facă propria analiză a riscului pe baza probelor existente. Se elimină astfel situaţiile în care ordinele de protecţie erau respinse pentru lipsa unor documente formale, deşi riscul era evident.
Renunţarea la plângere nu mai opreşte ancheta în cazurile de violenţă domestică
În noul proiect adoptat de deputaţi, victima nu mai poate fi presată să renunţe la cererea de protecţie atunci când aceasta a fost depusă de instituţii. „Este abrogată prevederea care permitea victimei să renunţe la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului şi întrerupe repetitivul ciclu violenţă–renunţare–reviolenţare”, spune Gorghiu.
De asemenea, plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violenţă domestică.
„Cea mai importantă schimbare: retragerea plângerii pentru loviri sau alte violenţe (art. 193 şi 196 CP) nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie. De ce? Pentru că în multe situaţii «renunţarea» este impusă prin presiune, intimidare sau dependenţă. Pentru că ani la rând, mii de dosare au fost închise imediat după retragerea plângerii, fără evaluarea reală a riscului. Pentru că sistemul rămânea «orb» la istoricul agresorului şi repetitivitatea abuzului. Pentru că peste jumătate dintre plângerile pentru violenţă domestică sunt retrase, lăsând agresorii «curaţi în acte» şi victimele fără protecţie”, explică Gorghiu.
Potrivit Alinei Gorghiu, „noua lege obligă statul să investigheze fiecare caz şi să evalueze riscul real, prevenind tragediile înainte de a fi prea târziu”.
Proiectul vine şi cu completarea Codului Penal, pentru un cadru legislativ coerent.
„Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 CP, violenţa domestică este tratată clar ca o problemă de siguranţă publică, nu un conflict privat”, afirmă Gorghiu.
„Sper ca această lege să ofere protecţia reală de care victimele au nevoie”, mai declară deputatul Alina Gorghiu, preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului „România fără violenţă domestică”.
