Căldura și seceta din 2024 au favorizat culturile mai puțin tradiționale. În Dăbuleni s-a făcut curmalul chinezesc sau jujuba
Căldura și seceta din acest an s-au dovedit prielnice pentru culturile mai puțin tradiționale. În județul Dolj, renumiții pepeni de Dăbuleni au un concurent serios: curmalele.
Suprafețe întinse sunt cultivate cu astfel de pomi încărcați de fructe dulci și gustoase. Un an bun a fost inclusiv pentru migdali și aluni.
Pe nisipurile de la Dăbuleni, specialiștii au aclimatizat curmalul chinezesc sau, cum îi spun localnicii, jujuba. Cele șase soiuri aduse acolo în 2019 s-au adaptat foarte bine. Ba chiar căldura excesivă și lipsa de precipitații nu au afectat plantația, iar pomii sunt încărcați cu fructe.
Aurelia Diaconu, director Institutul de cercetare Dăbuleni: „Dacă în jur alți pomi fructiferi au avut de suferit cu arsuri pe frunze, arsuri pe fructe la măr, producții diminuate, zizifusul, jujubele s-au comportat normal.”
Recolta este bogată, de aproape 15 – 20 de kilograme dintr-un singur pom. Fructele sunt bogate în vitamina C, iar un kilogram costă aproximativ 16 lei.
Irina Titirică, doctor inginer Institutul de cercetare Dăbuleni: „Dacă mănânci un pumnișor de fructe asigură necesarul de vitamina C, stimulează imunitatea, este foarte bun pentru ficat, este liniștitor.”
Rezistent la secetă este și migdalul. În județul Constanța, producția este de o tonă pe hectar.
Georgiana Păun, proprietar livadă: „Este un pom adaptat condițiilor specifice Dobrogei atât din punct de vedere climatic cât și pedologic, migdalul nefiind un pom iubitor de apă în faza de maturitate.”
Migdalul s-a adaptat atât de bine la clima de acolo încât avem și soiuri românești.
Mihaela Băluță, cercetător științific stațiunea de cercetare Valu lui Traian: „Avem o multitudine de soiuri autohtone. Două noi soiuri lansate, Veronica și Mirela.”
Un kilogram de miez de migdale ajunge la aproximativ 100 de lei.
Este așteptată și o producție bună de alune de pădure. O plantație de lângă Oradea a rodit mai devreme cu un an. Proprietarul spune că va aduna între 7 si 8 tone.
Dumitru Neag, poprietarul unei plantații de alun: „Având în vedere seceta care a fost, producția e destul de bună.”
La câteva sute de km distanță, în județul Sibiu, culegătorii adună grămezi mari de alune, cu ajutorul unor suflante.
Daniel Craiță, consultant agricol: „S-a adaptat destul de bine condițiilor climatice. Impactul acestor schimbări este minor față de alte specii pomicole."
În funcție de calitatea alunelor, producătorii pot primi până la 15 lei pe kilogram.