Bunica lui Ionut: Am spus procurorilor tot ce stiu, nu am vrut nicio clipa sa se intample o tragedie
Bunica lui Ionut Anghel, copilul de 4 ani ucis de caini, a fost audiata la Parchetul instantei supreme, aceasta declarand ca nicio secunda nu a vrut sa se intample aceasta tragedie si ca doreste ca minti destepte sa decida in privinta maidanezilor.
Aurica Anghel s-a prezentat la sediul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, impreuna cu un avocat, pentru a da o declaratie in dosarul in care anchetatorii fac cercetari privind imprejurarile in care a murit Ionut Anghel, in 2 septembrie, dupa ce a fost muscat de caini pe un teren privat din apropierea Parcului Tei din Capitala.
La iesirea din sediul Parchetului, Aurica Anghel a declarat ca le-a spus procurorilor tot ce stia si tot ce a vazut, sustinand ca ceea ce s-a intamplat este o tragedie.
Alegeri 2024
11:05
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
10:04
De ce relațiile României cu Ucraina și Rep. Moldova s-ar putea înrăutăți după alegeri. Semnalul de alarmă tras de Politico
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
06:56
Țările în care s-au deschis cele mai multe secții de votare la alegerile prezidențiale din 2024
Bunica lui Ionut a mai spus ca a avut grija de copii, dar cand a sesizat ca acestia lipsesc, nu a stiut unde sa-i caute, zona in care se afla fiind cu multe alei.
Intrebata despre situatia cainilor maidanezi si legea privind eutanasierea acestora, bunica lui Ionut a spus ca roaga minti mai destepte decat ale ei sa decida soarta maidanezilor. Ea a aratat ca nu si-ar dori ca toti cainii sa fie ucisi, ci doar cei cu probleme.
Avocatul acesteia, Bogdan Barbuceanu, a declarat ca nu sunt motive juridice pentru punerea sub acuzare a bunicii lui Ionut, ca aceasta va colabora cu anchetatorii pe parcursul anchetei pentru a se stabili adevarul si ca, cel mai probabil, asociatiile de profil privind maidanezii vor fi cele trase la raspundere in acest dosar penal.
Va reamintim, Ionut Anghel, in varsta de patru ani, a murit in 2 septembrie, dupa ce a fost atacat de caini maidanezi, in apropierea Parcului Tei, iar fratele acestuia, de sase ani, a fost muscat de un picior, dar a reusit sa fuga si sa-si anunte bunica.
Decesul a fost cauzat de hemoragia externa, pe corpul copilului fiind gasite sute de plagi, declara in 3 septembrie, pentru MEDIAFAX, medicul care a facut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul National de Medicina Legala (INML).
Medicul a precizat ca doar pe talpile copilului de patru ani nu au fost gasite plagi, restul corpului fiind cu sute de muscaturi de caini.
Dosarul penal a fost deschis in 3 septembrie de Parchetul Tribunalului Bucuresti, iar o zi mai tarziu ancheta a fost preluata de procurorii Parchetului instantei supreme, avand in vedere complexitatea cauzei si intensa mediatizare a acesteia.
Procurorii fac cercetari privind imprejurarile in care a murit Ionut Anghel si verifica daca au fost respectate dispozitiile OUG 155/2001 privind programul de gestionare a cainilor fara stapan.
Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie anunta ca dosarul privind uciderea de catre caini maidanezi a lui Ionut Anghel este in faza actelor premergatoare. Razvan Bancescu, coordonator de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea si Protectia Animalelor, a fost audiat in 4 septembrie, el declarand atunci ca nu se simte in niciun fel raspunzator pentru incidentul in urma caruia copilul de patru ani a murit sfasiat de caini.
Bancescu preciza ca a fost chemat de anchetatori pentru a da declaratii in calitate de martor si a adus mai multe documente, intrucat unul dintre cainii care au atacat copilul a fost al ASPA, fiind adoptat in decembrie 2008 de Asociatia Caleidoscop.
Acesta afirma ca, din informatiile sale, Asociatia Caleidoscop a adoptat noua caini de la ASPA. In 6 septembrie, procurorii le-au audiat pe Carmen Secareanu, presedinta Asociatiei Caleidoscop, si pe Lavinia Mirela Nica, fost voluntar al Asociatiei Caleidoscop, care in 2008 a semnat, in numele ONG-ului, pentru adoptarea unuia dintre cainii care l-au omorat pe Ionut Anghel.
Avocata presedintelui Asociatiei Caleidoscop declara, la iesirea de la Parchetul instantei supreme, ca aceasta este incriminata in dosarul privind moartea lui Ionut Anghel, dar nu a fost pusa inca sub acuzare. Avocatul Valentin Rachiteanu, cel care o apara pe Lavinia Nica, spunea ca aceasta are in prezent calitatea de martor, ca procedurile sunt in curs si ca procurorii efectueaza "expertize criminalistice".
In 9 septembrie au fost audiati Constantin Ciorascu, administratorul firmei pe terenul careia Ionut Anghel a fost omorat de caini, si reprezentantul unui ONG. Sase caini au fost ridicati in 2 septembrie de pe proprietatea firmei din apropierea Parcului Tei.
Unul dintre acestia, care avea urme de sange pe bot, fusese sterilizat de ASPA si adoptat de Fundatia Caleidoscop in 2008, declara Razvan Bancescu. Politistii au amendat, saptamana trecuta, firma SC Tei SRL, care are in administrare terenul de pe strada Tuzla, din apropierea Parcului Tei, unde a fost ucis Ionut Anghel.
Reprezentantii firmei au primit o amenda de 2.000 de lei pentru ca nu aveau un plan de paza a proprietatii, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Politia Capitalei. De asemenea, paznicul proprietatii a fost amendat de politisti cu 300 de lei pentru ca nu avea atestat, acesta nefiind calificat pentru a presta servicii de paza.
Camera Deputatilor a adoptat, in 10 septembrie, Legea privind cainii fara stapan, care stabileste, printre altele, un termen de 14 zile in care cainii sunt tinuti in adaposturi, dupa care, daca acestia nu sunt revendicati sau adoptati, pot fi eutanasiati, edilii avand posibilitatea sa amane eutanasierea. Inainte de adoptarea legii, municipalitatea anunta organizarea unui referendum local, in 6 octombrie, privind eutanasierea cainilor fara stapan. In 11 septembrie, la o zi dupa adoptarea legii, organizarea referendumului local a fost revocata.
In Bucuresti exista aproximativ 64.000 de caini fara stapan, iar posibilitatea municipalitatii de a caza in adaposturi aceste animale este mult mai mica decat numarul de animale aflate in libertate, aratau initiatorii proiectului de hotarare privind organizarea referendumului local.