Banii din PNRR nu au venit din cauza centralelor Turceni și Rovinari. Trebuiau închise, dar Guvernul nu a găsit soluții
3,2 miliarde de euro, bani din Planul Național de Reziliență și Redresare, sunt încă blocaţi, deşi ar fi trebuit să îi primim încă din ianuarie.
Comisia Europeană nu vrea să ni-i dea pentru că autoritățile nu și-au respectat promisiunea de a închide bazinele energetice mari poluatoare. Ministrul Fondurilor Europene spune că o soluţie ar fi ca centralele energetice de la Turceni şi Rovinari să fie conservate şi să primim bani pentru asta. Experții avertizează că din cauza acestor manevre pierdem credibilitate.
Este a treia soluţie pe care Guvernul României o propune în doi ani pentru centralele de le Turceni şi Rovinari. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România s-a angajat să reducă poluarea rezultată din arderea cărbunelui şi să închidă complexul energetic. Apoi decizia a fost revizuită. Ministrul Fondurilor Europene vine cu o cale de mijloc - să le pună în conservare pentru următorii trei ani.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „În cazul în care nu le trecem în conservare, este posibil să avem doar partea de plata parțială a sumelor din cererea de plată numărul doi, dar aici trebuie judecată problema cu toate cărțile pe masă.”
Soluţia intrării în conservare ar lăsa posibilitatea redeschiderii acestor centrale. Este şi motivul pentru care europenii vor garanţii că aceste centrale puternic poluante nu vor mai fi folosite. În caz contrar, nu ne livrează banii.
Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene: „În loc să luăm 2,6 miliarde, cât era tranşa a doua, vom lua mai puţin. Cu cât mai puţin, asta urmează să vedem, dar simplul fapt că vom lua mai puţin este un prim eşec al Guvernului român".
Sunt peste 11.000 de oameni care încă lucrează la Complexul Energetic Oltenia, dar cantitatea de energie livrată a scăzut de la 1.700 de megawaţi pe lună, media anilor trecuţi, la 600 de megawaţi, în februarie. Iar costurile de producţie sunt mari.
Mihai Constantinescu, expert în energie: „Legislaţia, în momentul de faţă, prevede că dacă aceste capacităţi intră în conservare, vor rămâne aşa trei ani, după care vor fi închise. În această perioadă de trei ani nu produc energie decât în situaţii excepţionale, doar când nu poate fi acoperit consumul, nici măcar din import. Nu e clar cum pot fi redeschise".
Sorin Elisei, consultant energie: „Ne-am luat angajamentul că le închidem, constatăm că ele sunt disponibile, la momentul acesta nu avem o alternativă. Mai devreme de 2025-2026, nu ştiu care să fie, să intre în sistem la o putere echivalentă".
Dacă România nu îndeplineşte condiţia decarbonificării asumată în faţa europenilor, am putea primi tranşa a doua a banilor fără suma aferentă acestui capitol. Ministrul Fondurilor Europene spune că este vorba de 40 de milioane de euro, dar experţii susţin că ar fi o sumă mult mai mare.
Cei 3,2 miliarde de euro, reprezentând a doua plată din fondurile PNRR, erau programaţi să ajungă la Bucureşti în luna ianuarie. Aceste întârzieri au loc în contextul în care politicienii recunosc că pentru a primi a treia tranșă, în toamnă, vor fi condiţii chiar mai greu de îndeplinit.
