Avocatul Poporului cere ”informații suplimentare” de la Guvern, după sesizările făcute pe OUG care modifică Legile Justiției

Comunicatul transmis de purtătorul de cuvânt al Avocatului Poporului:

”Partidul Uniunea Salvați România, Partidul Național Liberal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și numeroși cetățeni au solicitat Avocatului Poporului sesizarea directă a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. În esență, autorii sesizărilor au invocat următoarele argumente:

Critici de neconstituționalitate extrinsecă
• Actul normativ criticat contravine art. 115 alin. (6), raportat la art. 131 și art. 132 din Legea fundamentală, din perspectiva afectării regimului unei instituții fundamentale a statului;
• Ordonanța de urgență încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât elementele din preambul nu sunt de natură a justifica urgența, în contextul în care modificările propuse puteau fi inserate în timpul procedurii legislative parlamentare;
• Încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituție, motivat de faptul că Guvernul nu poate adopta o ordonanță de urgență pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament.

Critici de neconstituționalitate intrinsecă
• Sintagma ”procurorii care își desfășoară activitatea” este neclară, prin aceea că poate fi înțeleasă ca referindu-se atât la toți procurorii, inclusiv cei numiți în funcții, dar și numai la procurorii aflați în situație de delegare ori de detașare;
• Încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, în măsura în care s-ar aplica procurorilor numiți în funcție, ar determina înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea;
• Încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, apreciindu-se că se instituie un tratament discriminator între judecători și procurori, care aparțin aceleiași categorii profesionale și anume magistrații;
• Invocarea art. 21 din Constituție, din perspectiva încălcării statutului procurorilor, aceasta fiind de natură să afecteze negativ funcționarea normală a parchetelor, în principal prin creșterea duratei de soluționare a cauzelor penale;
• Încălcarea principiului separației puterilor în stat, reglementat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală;
• Nerespectarea art. 147 alin. (4) din Constituție privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.

Citește și

Efectele OUG: USR acuză modificare cu dedicație pentru procurorul dosarului Tel Drum. Reacția lui Dragnea

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Argumentele de neconstituționalitate dezvoltate în sesizările primite sunt examinate de angajații Biroului contencios constituțional prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Având în vedere complexitatea aspectelor sesizate în petiții, în conformitate cu art. 17 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, potrivit cărora ”Avocatul Poporului poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea petiţiilor”, instituția Avocatul Poporului a decis să solicite informații suplimentare Guvernului României și Ministrului Justiției.”

Prevederile OUG

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial, marţi, la o zi după ce a fost adoptată în şedinţa de Guvern.

În ultimul articol al actului normativ se precizează că prevederile referitoare la modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi cele referitoare la modificarea şi completarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, intră în vigoare la data publicării OUG în Monitorul Oficial. Pe de altă parte, prevederile referitoare la modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor intră în vigoare la aceeaşi dată cu Legea 242/2018 de modificare a statutului magistraţilor, care a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni, la Palatul Victoria, că Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.

"Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a justiţiei, care urmează să intre în vigoare mâine (marţi - n.r.). Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă", a afirmat Tudorel Toader.

Ministrul a precizat că, în primul rând, "se măreşte vechimea necesară în profesie, în magistratură, pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de prim-adjunct şi de adjunct al acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care în prezent este de 8 ani şi durata minimă, vechimea, va fi de 15 ani".

Tudorel Toader a adăugat că prin OUG se intervine şi cu privire la vechimea de accedere în funcţia de procuror al DNA sau al DIICOT.

"Atât la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adică la DIICOT, cât şi la DNA, creşte vârsta, sau vechimea în profesie, pentru a putea accede, la 10 ani. Deci, pe viitor, să fii procuror la DNA, la DIICOT va fi necesară o experienţă în profesie de 10 ani. Să merg în oglindă. Se consolidează prin ordonanţa de urgenţă şi statutul procurorului detaşat la DNA sau DIICOT, în sensul că astăzi, când vorbim, procurorul şef poate să îi revoce din structură, să ducă înapoi procurori la unitatea de bază, dacă le aplică cea mai redusă sancţiune, avertismentul, şi atunci am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA-DIICOT de către procurorul şef în prezenţa celei mai mici sancţiuni, şi anume avertismentul. Aici este o precizare - mă rog, o prevedere - care nu este de natură decât să sublinieze faptul că viitorii procurori care vor funcţiona la secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie vor beneficia de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii", a mai declarat Toader.

O altă prevedere a OUG se referă la transparenţa interviurilor pentru funcţii de procuror de rang înalt.

"La Ministerul Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui republicii diferitele candidaturi pentru funcţii de procuror de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În ordonanţă am preluat modelul de la CSM şi pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a ordonanţei, respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine este interesat - atunci, în momentul interviului, sau din arhivă la o dată ulterioară", a explicat Toader.

Detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, reprezintă o altă modificare prin această ordonanţă.

"Astăzi, detaşările de procurori, inclusiv în funcţie de conducere, se realizează de Secţia pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcţii la nivel de judeţ de pe lângă parchete, de pe lângă judecătorie, parchete de pe lângă tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi încă în vigoare, detaşarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit şi se vorbeşte în chip firesc şi necesar de separarea carierelor între procurori - judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă Secţia de procurori a CSM, cariera judecătorilor, Secţia de judecători a CSM. Prin urmare, va reveni competenţa doar secţiei pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreţi dumneavoastră şi pentru o abordare unitară. Dacă vreţi să nu fie o competenţă partajată, Secţia de procuror - procurorul general. Dacă vreţi, la funcţiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcţiile mai înalte - Parchetul General, DNA, DIICOT - decizia să fie unipersonală", a spus Tudorel Toader.

El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că "modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale".

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5