Avocata tortionarului Ficior: Nu el i-a omorat pe oamenii aceia, au murit din cauza normelor
Ion Ficior a dat vineri o declaratie in dosarul in care este acuzat de genocid, avocata acestuia declarand ca detinutii au murit din cauza normelor si conditiilor pe care a trebuit sa le respecte atunci ca si comandant.
Fostul tortionar Ion Ficior s-a prezentat, vineri, la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde a fost citat de procurori pentru a da o declaratie in dosarul in care este acuzat de genocid.
Ion Ficior este urmarit penal pentru genocid intrucat in perioada 1958-1963, cand a condus Colonia de munca Periprava, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici, fiind inregistrate 103 decese, potrivit Parchetului ICCJ.
La iesirea din sediul Parchetului instantei supreme, avocata lui Ficior a spus ca acesta nu se face vinovat de genocid, pentru ca el nu a dispus in mod direct sau nu a actionat in mod direct pentru uciderea acelor detinuti. Avocata a precizat ca normativele si regulile impuse de stat la acea vreme, precum si regimul hranei in penitenciar au dus la decesul acestor persoane.
Aceasta a mai aratat ca Ficior nu a facut nimic altceva decat sa respecte atributiile de comandant pe care le avea atunci.
Intrebat ce le transmite fostilor detinuti, Ion Ficior a raspuns: "Sanatate, multa sanatate". In 24 octombrie, procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica i-au adus la cunostinta lui Ion Ficior ca este invinuit de genocid, in dosarul deschis in urma denuntului formulat la adresa lui de catre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
"Din probele administrate in cauza pana la acest moment a reiesit faptul ca regimul de detentie aplicat de catre Ficior Ioan, in perioada in care a detinut functii de conducere in cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit sa duca la lichidarea fizica a detinutilor politici prin metode directe si indirecte precum: conditii de detentie mizerabile si inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din baraci si aglomerare excesiva; lipsa apei potabile care era inlocuita cu apa murdara scoasa direct din Dunare; lipsa medicamentelor si a asistentei medicale sau refuzul de a acorda asistenta medicala adecvata; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", au aratat procurorii in documentul citat.
Totodata, procurorii sustin ca toti detinutii de la Colonia Periprava erau pusi sa munceasca in conditiile foarte grele, indiferent daca erau inapti sau bolnavi si nu erau echipati corespunzator pentru muncile efectuate, desi erau obligati sa suporte conditii meteorologice extreme. Detinutii erau obligati sa depaseasca norma de munca cu orice pret si erau pedepsiti crunt pentru nesupunere.
"Printre pedepsele aplicate se numara: izolarea (carcera) unde detinutii primeau apa calda cu ocazia condamnarii de catre cei care savarseau abateri de la regulament, alergarea detinutilor cu calul si batai crunte primite cu ciomagul", au precizat procurorii.
Anchetatorii au mai aratat ca, din cauza conditiilor inumane din Colonia de munca Periprava (foame, frig, batai zilnice, lipsa conditiilor elementare de trai, neasigurarea conditiilor medicale necesare detinutilor bolnavi) si a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar si pentru muncitorii de profesie, numarul deceselor de aici era foarte mare, fiind inregistrate 103 decese in perioada 1958 si 1963, cand la conducera unitatii a fost Ion Ficior.
"Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atesta decesul detinutilor, in intervalul 01.08.1958-1.11.1963 in care la carma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 detinuti, toti facand parte din colectivitatea contrarevolutionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de varsta cele mai multe decese (in numar de 54) au fost inregistrate pentru grupa 50-59 de ani", au precizat procurorii.
Acestia fac referire la o statistica realizata privind cauzele de deces care indica o pondere marita a afectiunilor aparatului digestiv si excretor, afectiunilor pulmonare (tuberculoza sau pneumonie), afectiunilor cardiace, precum si enterocolitelor.
