Tortionarul Ion Ficior a fost pus sub acuzare pentru genocid: "Detentia a fost abuziva si inumana"

Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica au inceput urmarirea penala a lui Ion Ficior, joi i-au adus la cunostinta invinuirea, acesta solicitand un termen pentru pregatirea apararii, se arata intr-un comunicat de presa al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ).

"Din probele administrate in cauza pana la acest moment a reiesit faptul ca regimul de detentie aplicat de catre Ficior Ioan, in perioada in care a detinut functii de conducere in cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit sa duca la lichidarea fizica a detinutilor politici prin metode directe si indirecte precum: conditii de detentie mizerabile si inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din baraci si aglomerare excesiva; lipsa apei potabile care era inlocuita cu apa murdara scoasa direct din Dunare; lipsa medicamentelor si a asistentei medicale sau refuzul de a acorda asistenta medicala adecvata; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", au aratat procurorii in documentul citat.

Totodata, acestia sustin ca toti detinutii de la Colonia Periprava erau pusi sa munceasca in conditiile foarte grele, indiferent daca erau inapti sau bolnavi si nu erau echipati corespunzator pentru muncile efectuate, desi erau obligati sa suporte conditii meteorologice extreme.

Detinutii erau obligati sa depaseasca norma de munca cu orice pret si erau pedepsiti crunt pentru nesupunere.

Citește și

Tortionarul Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

"Printre pedepsele aplicate se numara: izolarea (carcera) unde detinutii primeau apa calda cu ocazia condamnarii de catre cei care savarseau abateri de la regulament, alergarea detinutilor cu calul si batai crunte primite cu ciomagul", au precizat procurorii.

Anchetatorii au mai aratat ca, din cauza conditiilor inumane din Colonia de munca Periprava (foame, frig, batai zilnice, lipsa conditiilor elementare de trai, neasigurarea conditiilor medicale necesare detinutilor bolnavi) si a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar si pentru muncitorii de profesie, numarul deceselor de aici era foarte mare, fiind inregistrate 103 decese in perioada 1958 si 1963, cand la conducera unitatii a fost Ion Ficior.

"Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atesta decesul detinutilor, in intervalul 01.08.1958-1.11.1963 in care la carma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 detinuti, toti facand parte din colectivitatea contrarevolutionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de varsta cele mai multe decese (in numar de 54) au fost inregistrate pentru grupa 50-59 de ani", au precizat procurorii.

Acestia fac referire la o statistica realizata privind cauzele de deces care indica o pondere marita a afectiunilor aparatului digestiv si excretor, afectiunilor pulmonare (tuberculoza sau pneumonie), afectiunilor cardiace, precum si enterocolitelor.

Potrivit procurorilor, din prevederile cuprinse in actele normative ce reglementau organizarea si functionarea sistemului penitenciar a reieșit faptul ca directorul de colonie coordona activitatea de detentie si raspundea de viața tuturor celor incarcerati, mijloacele de subzistența fiind plasate la dispozitia sa.

"Prin acte normative privind organizarea si functionarea sistemului penitenciar, emise in perioada imediat urmatoare instaurarii regimului comunist, s-au creat conditiile introducerii unui regim de detenție represiv, abuziv, inuman, discreționar, impotriva categoriei detinutilor politici, persoane considerate o amenintare directa sau indirecta la adresa noului regim politic", au precizat procurorii.

Potrivit anchetatorilor, chiar daca nu era prevazuta in mod expres exterminarea detinutilor politici, regimul de detentie instituit prin actele normative, respectiv reducerea ratiilor alimentare, izolarea, regimul de carcera, interzicerea legaturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete, dar si prin actiuni ce depasesc cadrul legal, cum ar fi lipsa medicamentelor si a ingrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenta adecvata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv detinutilor, conditii de detentie inumane, rele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti, "contine premisele exterminarii persoanelor detinute.

Avocata lui Ion Ficior a declarat, joi, la iesirea din Parchetul instantei supreme, ca acesta a fost pus sub acuzare de procurori pentru infractiunea de genocid, precizand ca fapta este grava, "dar in realitate lucrurile nu stau chiar asa".

"Daca ne gandim la fapta de genocid, atunci, da, ea este grava, dar in realitate lucrurile nu stau chiar asa", a spus avocata.

Aceasta a precizat ca in continuare se vor face toate demersurile pentru o aparare corespunzatoare.

"La acest moment nu s-au adminsitrat probe suficiente. Veti fi informati la momentul oportun de modul in care se desfasoara ancheta", a mai spus avocata lui Ficior.

Ion Ficior a stat la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproximativ 30 de minute, timp in care procurorii i-au adus la cunostinta acuzatia de genocid in dosarul deschis in urma denuntului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de munca Periprava de catre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc.

IICCMER a solicitat in 18 septembrie Parchetului ICCJ inceperea urmaririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de tortionar prezentat, dupa Alexandru Visinescu.

Presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara ca in urma investigatiilor facute de reprezentantii institutului au fost identificate mai multe probe ce indica faptul ca, in perioada in care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a indeplinit functia de comandant al Coloniei de munca de la Periprava, respectiv 1958-1963, detinutii politici au fost supusi unui regim de detentie extrem de dur, fiind infometati si batuti.

IICMER a identificat peste 50 de supravietuitori ai Coloniei de munca de la Periprava, fiind luate marturii de la 21 fosti detinuti politici.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti inceperea urmarii penale a fostului comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, pentru omor deosebit de grav.

In 9 august, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul avand ca obiect denuntul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului impotriva tortionarului Alexandru Visinescu.

Parchetul instantei supreme anunta, in 3 septembrie, ca Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid, intrucat in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala.

Potrivit procurorilor, in perioada 1956-1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, "a supus colectivitatea reprezentata de detinutii politici incarcerati in Penitenciarul Ramnicu Sarat la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica a acestora, prin actiuni ce depasesc cadrul legal (lipsa medicamentelor si a ingrijirii medicale refuzul de a acorda asistenta adecvata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv detinutilor, conditii de detentie inumane, rele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti)".

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl