Avocat: Coiful și brățările furate au fost subevaluate. Dacă valorau 100 de milioane de euro, erau alte măsuri de siguranță
Polițiștii olandezi au dat publicității o fotografie cu un posibil hoț, care încă nu a fost prins. Pe de altă parte, la Haga a ajuns procurorul general al României, care a cerut înființarea unei echipe comune de anchetă.
În țară, procurorii au ridicat documente de la Direcția pentru Cultură a Capitalei, cea care ar fi aprobat ieșirea din România a tezaurului dacic.
Poliția din Regatul Țărilor de Jos caută acum un bărbat devenit unul dintre suspecții principali în jaful de la Muzeul Drents.
A fost înregistrat de o cameră de supraveghere cu câteva zile înainte spargere - pe 23 ianuarie, la ora 13:14 minute, într-un magazin de bricolaj din Assen. Anchetatorii apelează acum la populație ca să îl găsească.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Anchetatorii olandezi au adus și probe noi: au găsit lângă muzeu încă un baros folosit în timpul jafului. Și au identificat o dubiță neagră marca Ford utilizata de suspecți.
Într-un interviu pentru Știrile PROTV, Harry Tupan, directorul Muzeului Drents din Assen, a avut un mesaj direct pentru hoți, pe care i-a rugat să înapoieze tezaurul.
Harry Tupan, directorul Muzeului Drents: „Făptuitorii acestei crime groaznice, vă rog să veniți să aduceți aurul înapoi la noi. Anunțați poliția, anunțați muzeul din Assen sau pe cel din București, ați făcut ceva rău, pur și simplu nu se poate, asta este cultura română. Trebuie să se întoarcă aici, vă rog, dați-le înapoi, puneți-le undeva, dați un semnal. Ajutați-ne să returnăm aceste obiecte, vă rog, faceți asta acum!”
A vorbit însă și despre măsurile de securitate luate de echipa lui pentru protejarea tezaurului românesc.
Harry Tupan, directorul Muzeului Drents: „De ce nu există pază umană la muzeu în Țările de Jos? În timpul zilei există întotdeauna agenți de pază la ora pe care o au vizitatorii după închiderea muzeului, astfel încât, după orele de lucru, sistemele electronice de detectare sunt la locul lor pentru a asigura această securitate. Și așa cum tocmai am spus. Dacă ai avea o persoană la fel de mare ca noi plimbându-se prin muzeu, ar fi absolut un mare pericol pentru acea persoană, nu ar putea face față unei astfel de bande de criminali. Garantez pe deplin pentru propria mea echipă. Așa înțelegeți, așa că nu știu de unde a venit asta, dar nu am niciun motiv să schimb presupunerea că a fost cineva din interior.”
În țară, procurorii de la Parchetul General au dispus ridicarea de documente de la Direcția Culturală a Municipiului București. Aceasta este instituția care are în grijă toate monumentele și obiectele culturale din Capitală. Și tot aici se regăsește și documentația care stă la baza organizării expozițiilor în străinătate și a plecării din țară a patrimoniului cultural. Astfel, certificatul de export pentru coiful de la Coțofenești și tezaurul dacic ar fi fost semnat tot de către reprezentanții acestei instituții.
Ridicarea documentelor de la Direcția de Cultură București este parte din dosarul de furt calificat deschis de Parchetul General după jaful de la Muzeul Drents din Assen.
Faptul că brățările din aur sunt asigurate la 400.000 - 500.000 de euro, iar Coiful de la Coțofenești la doar 4 milioane de euro va avea consecințe pe multe planuri, spun specialiștii în drept.
Cătălin Crăciunescu, avocat: „Practic, noi ne-am subevaluat aceste bunuri, iar odată cu această subevaluare consecința este ca toate acele măsuri de securitate - teoretic - trebuiau să fie raportate față de valoare. Dacă aceste bunuri valorau 100 de milioane de euro, atunci în mod clar erau cu totul alte măsuri de siguranță. Valoarea pe care noi o putem cere pentru un eventual dosar penal este de maxim 4 milioane de euro, exact cât este valoarea de asigurare, din păcate.”
Procurorul general al României s-a întâlnit cu omologul său olandez și au discutat despre o echipă comună pentru ancheta jafului.
