Aproape un sfert dintre tinerii din România se confruntă cu sărăcie severă, cel mai mare procent din Uniunea Europeană
Aproape un sfert (23,1%) dintre tinerii din România se confruntă cu “sărăcie materială și socială semnificativă”, relevă un raport recent al Eurostat. Procentul este cel mai mare din UE, fiind de aproape patru ori peste media europeană, de 6%.
Raportul Eurostat (Biroul de Statistică al Uniunii Europene) relevă faptul că, în 2021, rata deprivării materiale și sociale semnificativă printre tineri (15-29 de ani) a fost de 6,1%, în timp ce în rândul populației totale a fost puțin mai mare, de 6,3%.
Dintre țările UE, cea mai mare proporție de tineri care au fost sever deprivați material și social în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%).
În schimb, proporția a fost mai mică de 3% în 11 din cele 26 de state membre ale UE cu date disponibile: Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Țările de Jos, Croația, Slovenia, Finlanda, Austria și Estonia.
Tinerii din UE sunt mai expuși și riscului de sărăcie
În 2021, rata de risc de sărăcie în Uniunea Europeană a fost mai mare pentru tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani decât pentru populația totală (20,1% față de 16,8%).
Cea mai mare diferență între riscul de sărăcie a tinerilor, raportat la populația totală, s-a înregistrat în Danemarca (25,6% dintre tineri, față de 12,3% din populația totală) și Suedia (15,7% vs 24,6%).
Cu toate acestea, în opt țări ale UE, tinerii au fost mai puțin expuși riscului de sărăcie decât populația în ansamblu. Cele mai semnificative diferențe au fost observate în Letonia (23,4% din populația totală cu risc de sărăcie comparativ cu 17,0% dintre tineri), Malta (16,9% comparativ cu 11,3%), Estonia (20,6% comparativ cu 15,7%) și Croația (19,2% comparativ cu 14,7%).
Ce sunt “rata riscului de sărăcie” și „rata de deprivare materială”
Rata riscului de sărăcie măsoară procentul persoanelor care au venituri mai mici de 60% din venitul mediu al populației, în timp ce rata de deprivare materială și socială semnificativă măsoară efectiv sărăcia oamenilor dintr-o anumită țară sau regiune.
În termeni statistici, sărăcia înseamnă incapacitatea unei persoane sau a unei gospodării de a-și permite acoperirea unor nevoi de bază precum: o masă cu proteine cel puțin o dată la două zile, încălzirea locuinței, plata la timp a facturilor, achiziția de haine sau încălțăminte noi atunci când au nevoie, o vacanță o dată pe an, etc.
Cu alte cuvinte, cei doi indicatori statistici ne arată câți oameni săraci avem, și cât de săraci sunt ei, față de restul populației.
Care sunt cele mai sărace regiuni din România
Potrivit datelor oficiale, regiunea din România cu cea mai mare rată a sărăciei este Nord-Est, urmată de regiunea Sud-Muntenia și cea de Sud-Est. Cele mai sărace județe din România sunt Vaslui, Botoșani și Călărași.
În aceste regiuni, există o serie de factori care contribuie la sărăcie, inclusiv nivelul scăzut al educației, migrația tinerilor și a forței de muncă, precum și lipsa infrastructurii și a investițiilor.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, cea mai dezvoltată regiune rămâne București-Ilfov, în care standardul de viață se poate compara cu orice țară considerată de succes, din punct de vedere economic.
Etichete: myimpact, saracie, tineri, uniunea europeana,
