Aproape jumătate din studenții români înscriși în 2015 au renunțat la facultate. Care sunt motivele
Aproape jumătate din studenții înscriși la facultate într-o generație au renunțat la ea - arată un studiu al Ministerului Educației.
Cei mai mulți și-au dat seama că domeniul nu li se potrivește, în timp ce alții nu au avut suficienți bani ca să își poată termina cursurile.
Problema pornește din liceu, unde elevii nu primesc suficient sprijin când își aleg facultatea. Pe lângă abandon, aproape în fiecare sunt tot mai puțini tinerii care se înscriu la studii după Bacalaureat.
Studiul a analizat generația de studenți din 2015, însemnând 130.000 de tineri care au intrat în anul I la o facultate. Dintre ei, aproape jumătate au renunţat până la final.
Facultățile de medicină și academiile militare au reușit să păstreze cei mai mulți studenți. Pe de altă parte, ingineria, științele naturale, științele sociale și artele sunt domeniile la care au reunțat cei mai mulți. Dintre cei care au abandonat studiile, cei mai mulți au fost băieți. Iar tinerii din mediul rural au fost mai perseverenţi şi au terminat studiile într-un număr mai mare față de cei din urban.
Cei mai mulţi dintre cei care au abandonat studiile au considerat că nu li se potriveşte domeniul. Fără consiliere de specialitate, tinerii își aleg facultatea la recomandarea părinților sau a prietenilor.
Mădălin Bunoiu, președintele ARACIS: „Zona de consiliere este foarte importantă. Ea ar trebui să se regăsească în învăţământul preuniversitar. Ştim că nu există suficienţi specialişti. A consilia un tânăr înseamnă a sta de vorbă cu el, a-i identifica pasiunile, calităţile. Ea nu se poate face cu 30 de elevi odată, ci trebuie făcută individual.”
În prezent, în școli, există puțin peste 3.000 de astfel de consilieri. Adică unul pentru 1.000 de elevi.
Lipsa finanţării pentru studenţi este o altă problemă. Universitățile de la noi nu oferă burse de studiu prea mari, așa cum se întâmplă în alte țări, iar până de curând nici împrumuturi de studii nu se puteau face. Așa că mulți tineri s-au văzut nevoiți să se angajeze, apoi să renunţe la cursuri.
Daniel Dan, prorector al Universității Politehnică din Timișoara: „Oamenii abandonează studiile superioare atunci când văd că trebuie să fie conectaţi la studii opt ore pe zi, dar le trebuie şi bani. Aşa că pleacă în producție, ca să facă rost de bani.”
Mihai Păunescu, profesor SNSPA: „Să ne imaginăm că ai ales un program care nu ți se potrivește, ai vrea să te muți. E foarte complicat, aproape imposibil, în sistemul de învățământ românesc. Dar dacă abandonezi și o iei de la capăt, înseamnă o irosire de resurse şi din partea statului, şi din partea studentului.”
Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru a putea angaja consilieri şcolari, astfel încât numărul lor să ajungă la 10.000 în tot sistemul de învăţământ. Însă procesul s-ar putea finaliza abia în 2027.
.webp)
