”Anul cărții” în România. Ministrul Culturii: Nu poți obliga pe nimeni să citească
Deși am trecut de jumătatea ”anului cărții”, așa cum a fost numit, prin lege, 2019, autoritățile nu se pot lăuda cu prea multe inițiative de stimulare a lecturii.
Ba, mai mult, consideră că e treaba editurilor să vină cu titluri interesante și să ii facă pe români să cumpere cărți.
În replică, cei vizați spun că poate dacă statul ar face ceva că să stimuleze lectura nu am avea cea mai mică piață de carte din Uniunea Europeană.
Nu poți obligă pe nimeni să citească, spune Daniel Breaz: ”Eu sper că cei care produc titlurile de cărți, cei care oferă conținutul cărților, să-l facă să fie natură să fie atractiv, poate nu dublăm, poate triplam consumul''.
Ministrul susține însă că a alocat mai mulți bani Administrației Fondului Cultural, care să finanțeze scoaterea pe piață de cărți noi. De asemenea, a organizat târguri de profil și este în discuții cu Uniunea Scriitorilor pentru a distribui cărți către biblioteci comunale și de la sate.
La rândul lor, editorii consideră că autoritățile ar fi trebuit să se implice mult mai mult, mai ales în 2019, ''anul cărții''. Din banii alocați Administrației Fondului Cultural pot fi publicate doar 20 de titluri, dar problema cea mare este educarea publicului. Aici ar trebui să se implice Ministerul Educației și cel al Culturii.
Mihai Mitrică, Asociația Editorilor din România: ”În cultură, dacă statul nu se implică avem ce vedem: cea mai mică piață de carte, cele mai slabe vânzări pe titluri raportate la întreagă piață editorială. Pentru anul cărții, având o lege în spate, statul n-a făcut aproape nimic. Ce-ar fi putut face statul în acest an al cărții - să stimuleze numărul de librării, să stimuleze dezvoltarea librăriilor existente ..Ar fi putut guvernanții să se uite la Italia, care le oferă celor care împlinesc 18 ani un voucher cultural de 500 de euro.”
Potrivit unui sondaj din 2018 al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aproape 70 la sută dintre români au afirmat că nu au citit nicio carte în anul anterior, iar 20% au declarat că citesc cel puțin lunar.
Și chiar dacă citesc, arată un studiu PISA - unii tineri nu pricep informația. 4 din 10 elevi care au terminat gimnaziul sunt analfabeți funcțional, adică pot citi un text, dar nu-l înțeleg.
Consumul scăzut de carte i-a făcut pe mulți librari să-și regândească oferta. Afacerile comercianților de cărți au trecut pragul de 1 miliard de lei anul trecut. Unele librării au dispărut de pe străzi, s-au mutat în online, iar cele care au rămas și-au extins oferta de produse și vând de la decorațiuni, jocuri, până la ceaiuri și suveniruri.
Finlanda, de exemplu, a investit 100 de milioane de euro într-o bibliotecă ultramodernă. Asta în vreme ce la noi bibliotecile dispar, iar cititorii se împuținează. Între 2015 și 2018, s-au închis peste 600 de biblioteci în toată țara. S-a redus și numărul cititorilor - acum sunt puțin peste 3 milioane.
-Photoroom.png?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=1280%2C716%2C0%2C0&w=1280)
