Lanțul de erori care a condus la prăbuşirea casetei de colectare al apelor uzate din Capitală

Un munte de moloz, de înălţimea unui bloc cu 7 etaje, a fost depozitat ilegal peste caseta de colectare a apelor uzate.

Obiectivul, de o importanţă strategică deosebită, se afla în Popeşti Leordeni şi deserveşte jumătate din Bucureşti.

Sunt două astfel de tuneluri, ca mărime, în tot oraşul! Şi arată ca o gură de metrou. Sub greutatea resturilor din construcţii plafonul uneia dintre ele s-a rupt şi a înfundat canalizarea.

Compania care administrează canalizarea şi-a dat imediat seama de proporţiile calamitaţii. Echipa de la Inspectorul Pro i-a surprins pe muncitori în timp ce evacuau de zor deşeurile depozitate pe caseta prăbuşită.

Comisarul Şef al Gărzii Naţionale de Mediu a aflat de la Inspectorul Pro despre dezastru. Octavian Berceanu s-a îngrozit de modul în care a fost distrus canalul colector al capitalei.

Octavian Berceanu, Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu: "Dacă ne gândim câte camioane au fost necesare ca să care aceste deşeuri din construcţii majoritatea - aproape 50 de mii de camioane. 50 de mii de camioane care au cărat gunoiul aici, incepând cu anul 2006 ilegal!"

Ca să vă daţi seama de amploarea impactului ecologic, petrecut aici în ultimii 19 ani, vă spunem doar atât : cele 50 de mii de camioane de moloz, depozitate peste tunelul colector, până la o înălţime de 20 de metri, s-ar înşira ipotetic pe o distanţă egală cu cea de la Bucureşti la Budapesta.

Tronsonul rupt transporta dejecţiile din Bucureşti până la Staţia de Epurare Glina. Structura de beton a cedat pentru că nu a fost respectată zona de siguranţă : 5 metri stânga, 5 metri dreapta, de-a lungul canalului colector.

Octavian Berceanu, comisarul șef al Gărzii Națioanle de Mediu: "Dacă am face un calcul la 50 de mii de maşini X 300 de euro per maşina, acolo sunt banii!"

Boomul imobiliar a încurajat, din păcate, piaţa neagră a resturilor din construcţii. Potrivit Ecocivica, 1 metru cub de moloz se transportă ilegal pe câmpuri la un preţ de 3 ori mai mic decât cel oficial, aplicat de gropile de gunoi.

Am vrut să vedem cine sunt cei care au câştigat de pe urma gunoiului depozitat pe canalizare. Am descoperit că Primăria din Popeşti Leordeni a concesionat acest teren pe 25 de ani unei firme de reciclare. Dragoş Botoș este unul dintre asociaţi.

Un om care a deţinut mai multe funcţii importante în instituţii cheie ale statului. A fost consilier general la Primăria Capitalei şi consilier personal pentru doi miniştri ai mediului : Costel Alexe şi Mircea Fechet.

Am încercat să stăm de vorbă cu el, la sediile declarate de societate la Registrul Comerţului.

Nicolae Victor, edilul din Ciorogârla s-a arătat surprins că în primăria pe care o administrează ar exista un sediu de firmă cu 5 angajaţi.

Am verificat şi celelalte adrese menţionate la Registrul Comerţului. Aici, de pildă, am dat peste o rudă de-a lui Dragoş Botos.

Toată această pagubă, estimată pe moment la peste un million de euro, nu ar fi avut loc dacă firma de reciclare ar fi respectat avizele de mediu.

Potrivit acestora, pe terenul respectiv ar fi trebuit să funcţioneze doar o staţie de sortare. Resturile din construcţii ar fi trebuit mărunţite şi reciclate şi nicidecum depozitate ilegal pe tunelul canalizării.

Tot acest dezastru ecologic s-a petrecut în administraţia lui Grigore Trache. El este cel care a concesionat terenul firmei lui Botos.

Trache a fost primar timp de 16 ani în Popeşti Leordeni. Contractul este încă în vigoare.

Firma de reciclare nu este singura vinovată în toată această poveste. Timp de 19 ani, nicio autoritate nu a avut ochi pentru ilegalitatea petrecută aici. Garda Naţională de Mediu ar fi trebuit să controleze şi să descopere de multă vreme că acest munte de moloz pune în pericol canalizarea unei capitale europene. Şi nu să afle despre dezastrul ecologic de la Inspectorul Pro.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!