Într-un interviu pentru Știrile Pro TV, profesorul Cristian Pîrvulescu a declarat că evenimentul trebuie înțeles prin trei axe: instituțională, ceremonială și economică.

„Sunt trei axe care ne ajută să înțelegem această vizită. Prima axă este instituțională. Știți, instituțiile au o memorie mai lungă decât guvernele și ăsta este motivul pentru care de data asta o vizită de stat presupune nu doar întâlniri cu președintele, ci întâlniri cu cei doi președinți ai Parlamentului și un forum economic”, a declarat Pîrvulescu.

Analistul a amintit că o vizită la acest nivel nu a mai avut loc de două decenii. „Asta înseamnă că relațiile vor deveni mult mai consistente, pentru că ultima vizită a unui președinte indian a fost în 1994 și a unui președinte român în India în 2006. Deci sunt 20 de ani, iar acești 20 de ani sunt mai degrabă din stabilitatea guvernamentală din România decât de interesele economice reciproce”, a explicat acesta.

Semnificația întâlnirii dintre cei doi șefi de stat

Referitor la partea ceremonială a vizitei, Cristian Pîrvulescu a precizat că aceasta nu este una simbolică, ci are o miză concretă.

Recomandări Video

„Pe urmă este partea ceremonială. Nu este doar o simplă fațadă. Faptul că președinta Indiei se întâlnește cu președintele României are o semnificație deosebită. Asta înseamnă că, de fapt, partea de negocieri este în mare parte încheiată - partea care ține de Guvern, de primul ministru, modic, de primul ministru al României, de guvernele specifice”, a spus analistul.

40 de oameni de afaceri împreună cu președintele Indiei și interesul pentru Constanța

A treia axă a vizitei, potrivit lui Cristian Pîrvulescu, este cea economică, în contextul acordului dintre Uniunea Europeană și India.

„Și, în fine, totul se desfășoară într-un cadru economic. Să nu uităm că Uniunea Europeană a încheiat un acord de parteneriat cu India, iar India consideră că România este poarta de intrare a produselor indiene în România. Este o mare oportunitate pentru România dacă va fi foarte bine folosită: 40 de oameni de afaceri împreună cu președintele indian, interesul pentru Constanța...”, a afirmat politologul.

Totuși, analistul a atras atenția și asupra unui posibil risc politic intern legat de această apropiere economică.

„Evident, va fi și o piatră de încercare pentru guvernanții români, pentru că asta poate să însemne și o creștere a numărului de muncitori indieni în România, și știm că extrema dreaptă folosește acest subiect”, a spus Cristian Pîrvulescu.

În opinia sa, vizita depășește cadrul strict bilateral.

„Una peste alta, această vizită marchează un moment important nu doar în relațiile bilaterale, ci și în deschiderea Indiei față de Uniunea Europeană”, a conchis analistul.

România și India, o relație cu potențial reciproc

Întrebat despre importanța Indiei la nivel global, Cristian Pîrvulescu a subliniat că țara asiatică se numără printre marile puteri emergente.

„India este o putere emergentă, una din cele mai importante. Este cea mai mare democrație, cea mai populată țară din lume, are un potențial economic extraordinar, o creștere economică semnificativă, are nevoie de piețe și România are în egală măsură nevoie de piața indiană. Trebuie să ne adaptăm însă acestei situații. Este o oportunitate pe care acordul Uniunii Europene cu India a creat-o”, a spus el.

Politologul a precizat că delegația de oameni de afaceri care însoțește vizita are un scop clar economic.

”Cei 40 de oameni de afaceri nu au venit doar ca să facă turism, ci vor să vadă oportunități de afaceri în România. Ulterior vom vedea și tratate economice, înțelegeri economice, dar ele vor ține cont de circumstanțe. Altfel spus, România poate profita sau din contră, poate pierde în această oportunitate”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Analistul a ridicat, în același timp, o întrebare retorică: „India consideră România importantă. Oare România consideră India importantă?”

În ce domenii ar putea profita România

Întrebat în ce sectoare economice ar trebui să se concentreze România, Cristian Pîrvulescu a explicat că India urmează un traseu asemănător Chinei în dezvoltarea industrială.

„India merge pe urmele Chinei, își dezvoltă absolut toate industriile, este într-o concurență acerbă cu China geopolitică. India reprezintă o altă Asie decât cea chinezească, o contrapondere la Asia chinezească. Dar domeniile economice esențiale pentru ei sunt cele legate de comerț, de agricultură, de industria chimică, chiar și de industria IT, care a cunoscut o dezvoltare foarte importantă”, a precizat analistul.

De ce a durat 20 de ani până la o nouă apropiere

Întrebat de ce relația dintre cele două state a stagnat două decenii la acest nivel, Cristian Pîrvulescu a explicat că perioada a fost marcată de instabilitate politică în România.

„Și India, nu doar România a cunoscut o perioadă de instabilitate. 2006 este ultimul an de stabilitate. Urmează apoi perioada suspendării președintelui Băsescu, a crizei de guvern, a guvernelor minoritare. Urmează toată această sarabandă care face ca strategia politicienilor și guvernul României să fie de foarte scurtă durată”, a spus politologul.

În privința Indiei, analistul a menționat că actuala guvernare are un avantaj strategic prin continuitate.

„Acum India are un avantaj și un dezavantaj în același timp. Este vorba despre această permanentizare a lui Aranda Muni la conducerea guvernului, chiar dacă ultima victorie a fost una la limită. A fost o victorie și asta de mai multă coerență strategică. India vizează să devină o putere, este de fapt o putere asiatică și să contracareze China”, a mai afirmat Cristian Pîrvulescu.

Rivalitatea cu Pakistanul și interesul pentru armament

Analistul a vorbit și despre contextul geopolitic mai larg în care se desfășoară apropierea dintre România și India, amintind de tensiunile regionale ale acesteia din urmă.

„Are un adversar important în Pakistan, are interes într-o industrie pe care noi o dezvoltăm acum, în industria armamentului, industria medicală. India se înarmează pentru că este foarte probabil conflictul cu Pakistanul și, din acest punct de vedere, cred că relațiile noastre au devenit mult mai strategice”, a spus Cristian Pîrvulescu.

Pe de altă parte, politologul a subliniat că inițiativa apropierii a venit mai degrabă din partea Indiei decât a României.

„Este însă important ca la București să existe o componentă strategică în politica aceasta improvizată, pentru că este oportunitatea pe care India ne-o oferă. India a descoperit România ca o parte din întreaga Uniune Europeană, nu România a descoperit India”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.