Alertă pe litoralul românesc: microplastice găsite în șprot, midii și rapană. Ajung direct în alimentația noastră

×
Publicitate

Vin vești îngrijorătoare de pe litoral. Cercetătorii de la Institutul de Cercetări Marine Grigore Antipa din Constanța au descoperit microplastic în trei specii analizate în laborator. Este vorba de șprot, rapane și midii.

Studiul care s-a întins pe un an a arătat că peste 90% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66% dintre midii erau contaminate. Iar din pești și moluște aceste particule ajung în farfuriile noastre.

Fibra din plastic are 4 milimetri și a fost găsită într-un șprot, specie cu cele mai multe exemplare contaminate dintre cele analizate.

Andreea Ciucă, asistent cercetare INCDM: "La midii s-a observat că aproximativ 67% din exemplarele analizate în cadrul studiului și 93% dintre exemplarele de şprot au conținut microplastice".

Florin Timofte, director INCDM Constanța: "Concluziile sunt îngrijorătoare, situația se agravează în continuare. S-au găsit toate tipurile de plastic, polipropilenă, polietilenă, alte materiale de genul ăsta sub formă de fibre și particule, care variază de la câțiva microni până la fibre chiar și de 5 milimetri lungime".

Este pentru prima dată când cercetătorii din Constanta au analizat șprot, midie şi rapană în laborator. Pentru că a fost găsită o cantitate mare de microplastic, vor continua evaluările şi la alte specii de peşti şi scoici."

Alți cercetători de pe litoral au găsit microplastic și în scrumbie.

Iulian Pojar, cercetător Geoecomar:
"Nu am găsit vreo probă de faună, de pește, fără microplastice. Am realizat studii atât pe tractul digestive, pe stomac, dar și în branhii. Am găsit până la 14-15 particule pe individ de pește."

Plasticul este deșeul cel mai des întâlnit spun ecologiștii care monitorizează plajele.

Angi Paiu, biolog ONG Mare Nostrum: "Predomină, undeva între 80 și 85%, ca şi procent din totalul numărul deșeurilor înregistrat. În sesiunea din toamnă plasticul a fost undeva la 80%.”

Şi cu cât se adună mai mult, cu atât este mai prezent, spun biologii, mai ales în speciile care se hrănesc prin filtrare.

Răzvan Popescu Mirceni, biolog: "Cum sunt midiile. Inevitabil, chiar dacă ne ferim spre exemplu de surse de hrană din mare tot ajung în noi”.

Potrivit specialiștilor, plasticul se descompune între 200 și 400 de ani.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Cum arată monorailul, soluția pentru aglomerația din marile orașe ale României. Ar putea fi introdus în Craiova și Iași

Monorail, trenul suspendat pe o singură șină, ar putea fi soluția care va reduce aglomerația din orașele României. Autoritățile din Craiova și Iași se gândesc să adopte acest tip de transport rapid și modern.

Ministerul Apărării Naționale testează comunicațiile pe aeronava Spartan utilizată de Nicușor Dan

Ministerul Apărării Naţionale a efectuat un test de comunicaţii pe aeronava militară Spartan folosită de preşedintele Nicuşor Dan, pentru a verifica dacă pot fi folosite în siguranţă echipamentele ce facilitează conexiunea la internet în timpul zborului.

Consumul de electricitate a explodat din cauza gerului. România apelează la importuri la orele de vârf

Gerul din aceste zile a dus și la cel mai mare consum de energiei electrică din ultimii 4 ani la orele de vârf.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.