Alertă pe litoralul românesc: microplastice găsite în șprot, midii și rapană. Ajung direct în alimentația noastră
Vin vești îngrijorătoare de pe litoral. Cercetătorii de la Institutul de Cercetări Marine Grigore Antipa din Constanța au descoperit microplastic în trei specii analizate în laborator. Este vorba de șprot, rapane și midii.
Studiul care s-a întins pe un an a arătat că peste 90% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66% dintre midii erau contaminate. Iar din pești și moluște aceste particule ajung în farfuriile noastre.
Fibra din plastic are 4 milimetri și a fost găsită într-un șprot, specie cu cele mai multe exemplare contaminate dintre cele analizate.
Andreea Ciucă, asistent cercetare INCDM: "La midii s-a observat că aproximativ 67% din exemplarele analizate în cadrul studiului și 93% dintre exemplarele de şprot au conținut microplastice".
Florin Timofte, director INCDM Constanța: "Concluziile sunt îngrijorătoare, situația se agravează în continuare. S-au găsit toate tipurile de plastic, polipropilenă, polietilenă, alte materiale de genul ăsta sub formă de fibre și particule, care variază de la câțiva microni până la fibre chiar și de 5 milimetri lungime".
Este pentru prima dată când cercetătorii din Constanta au analizat șprot, midie şi rapană în laborator. Pentru că a fost găsită o cantitate mare de microplastic, vor continua evaluările şi la alte specii de peşti şi scoici."
Alți cercetători de pe litoral au găsit microplastic și în scrumbie.
Iulian Pojar, cercetător Geoecomar: "Nu am găsit vreo probă de faună, de pește, fără microplastice. Am realizat studii atât pe tractul digestive, pe stomac, dar și în branhii. Am găsit până la 14-15 particule pe individ de pește."
Plasticul este deșeul cel mai des întâlnit spun ecologiștii care monitorizează plajele.
Angi Paiu, biolog ONG Mare Nostrum: "Predomină, undeva între 80 și 85%, ca şi procent din totalul numărul deșeurilor înregistrat. În sesiunea din toamnă plasticul a fost undeva la 80%.”
Şi cu cât se adună mai mult, cu atât este mai prezent, spun biologii, mai ales în speciile care se hrănesc prin filtrare.
Răzvan Popescu Mirceni, biolog: "Cum sunt midiile. Inevitabil, chiar dacă ne ferim spre exemplu de surse de hrană din mare tot ajung în noi”.
Potrivit specialiștilor, plasticul se descompune între 200 și 400 de ani.
