A semnat ca primarul pentru distrugerea unui monument. Despagubiri de 100.000 lei pentru gusturile artistice ale primarului

23-01-2014 | 18:13

In tara unde Matisse si Picasso sunt arsi in soba fara nicio ezitare, un mozaic monumental a fost dat jos cu buldozerul. Justificarea primarului: glorifica socialismul

Stirileprotv

Primaria Suceava a aflat ca are de plata 100.000 lei noi pentru distrugerea unei opere de arta. Mozaicul "Eroismul poporului roman in opera de industrializare socialista - Lauda omului si muncii", opera artistului Traian Bradean, unul dintre cele mai mari mozaicuri din Romania, a fost demolat odata cu cladirea pe unul din peretii careia fusese amplasat, Demolarea n-a fost facuta de municipalitate, ci de proprietarul cladirii, dar autorizatia a dat-o Primaria.

Potrivit Mediafax, printr-o decizie definitiva si irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Primaria Suceava si Directia pentru Cultura Suceava au fost condamnate la plata a 100.000 de lei daune morale pentru incalcarea drepturilor de autor in urma distrugerii mozaicului. Aceasta a avut loc in 2007, cand fosta Intreprindere de Utilaj si Piese de Schimb, pe una din cladirile careia se afla opera de arta, a fost demolata de compania Imotur, care-i preluase toate activele. Imotur a vandut apoi terenul pentru ca pe locul fabricii sa fie construit un cartier de locuinte, dar proiectul a fost abandonat. Deci mozaicul a fost demolat nu doar ilegal, ci si inutil.

Pictorul Traian Bradean care a realizat lucrarea, singura sa opera de mari dimensiuni, a cerut, in instanta, daune morale pentru incalcarea dreptului de autor, invocand faptul ca, potrivit legislatiei, opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata prin simplul fapt al existentei ei. El a castigat procesul la Tribunalul Suceava iar apoi si recursurile, inclusiv cel in ultima instanta, la ICCJ. Intre timp, artistul a incetat din viata, dar mostenitorii sai au continuat actiunea in justitie.

Primaria se apara insa spunand ca mozaicul nu era „monument de for public” si deci municipalitatea nu avea nicio obligatie sa-l protejeze. Artistul si Societatea de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor in Domeniul Artelor Vizuale VISARTA, care-l reprezenta, au sustinut insa ca mozaicul era un monument, chiar daca nu fusese inregistrat oficial ca atare. Conceput initial pentru a impodobi peretii statiei de metrou Piata Unirii, mozaicul a fost in cele din urma mutat la Intreprindere de Utilaj si Piese de Schimb din Suceava in 1983, autoritatile locale de atunci laudandu-se cu el ca un monument unic - cel mai mare mozaic din tara.

In plus, chiar daca mozaicul nu figura in lista monumentelor, Legea dreptului de autor stipula clar ca care stipuleaza in timpul vietii autorului unei opere de arta, orice forma de interventie asupra operei nu se face decat cu consultarea si acceptul acestuia. Chiar si un secretar de stat din Ministerul Culturii a declarat in 2007 ca distrugerea mozaicului este o infractiune iar Complexul Muzeal Bucovina s-a oferit sa gazduiasca opera, cu conditia ca firma Imotur sa demonteze si sa transporte mozaicul.

Vezi si cum sunt distruse casele monument din Bucuresti cu acordul Primariei

Primarul Ion Lungu a fost insa transant in privinta mozaicului: „Ca simbol apartine unei anumite epoci. Probabil ca nostalgicii vor sa îl conserve.Eu nu am nici o nostalgie”. Asa ca a autorizat demolarea fara vreo obligatie din partea demolatorului de a proteja sau conserva lucrarea. Acum, acelasi primar a declarat, intr-o conferinta de presa, ca se va consulta cu juristii Primariei sa vada daca exista cai de atac impotriva sentintei sau daca municipalitatea se poate macar judeca cu proprietarii care au preluat fosta fabrica si au demolat-o. Cu hartie de la Primarie care le dadea voie sa faca asta.

Pe de alta parte, demolarea are si partizanii ei, care spun ca mozaicul erau doar un enorm (peste 450 de metri patrati) kitsch, o opera tipica pentru arta totalitara, reprezentand „unitatea dintre clasa muncitoare si taranime si rolul lor in edificarea noii societati socialiste”. Cu toate ca mozaicul nu infatiosa simboluri comuniste, ci doar figuri idealizate de muncitori si tarani.

Intrebarea este insa daca o opera de arta isi pierde valoarea artistica doar pentru ca e asociata cu un anumit regim politic. Si, mai important, de cand primarii din Romania pot judeca ce opera de arta nu are valoare si merita distrusa?