36 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. ”Cea mai mare neîmplinire rămâne viaţa românilor”
La 36 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 de la Timişoara, participanţii direcţi la acele evenimente istorice se declară nemulțumiți de problemele cu care se confruntă în prezent societatea românească.
Foștii revoluționari s-au întâlnit, marţi, în cadrul unei şedinţe extraordinare comemorative, dedicate Revoluției române din 1989.
Şedinţa a fost organizată de Consiliul Judeţean (CJ) Timiş la sediul fostei "Judeţene de partid", unde s-a constituit un prim nucleu împotriva regimului ceauşisto-comunist.
Asociaţiile de revoluţionari continuă să-şi exprime dezamăgirea că aspiraţiile lor iniţiale nu s-au realizat complet şi că societatea rămâne divizată, cu diverse probleme persistente.
Căutând o viaţă europeană liniştită şi prosperă, ei reflectează asupra responsabilităţilor lor de atunci şi ale celor care au condus ţara după Revoluţie, criticând incapacitatea de a continua reformele dorite.
Petrişor Morar, membru fondator al primului partid politic postrevoluţionar, Frontul Democrat Român din 20 Decembrie 1989 de la Timişoara, a declarat pentru Agerpres că cel mai puternic moment a fost pentru el cel în care a auzit că alături de Timişoara s-au mai ridicat şi alte oraşe, după ce, timp de şase zile, oraşul de pe Bega a fost izolat în lupta pentru libertate şi înlăturarea regimului comunist.
"Ceea ce ne doream noi, atunci, nu s-a împlinit decât în parte, or aveam toate şansele să se împlinească cam tot ce doream la vremea respectivă. Din păcate, vedem că societatea civilă este în continuare divizată. Nemulţumirile sunt, neîmplinirile sunt. Cea mai mare neîmplinire rămâne viaţa românilor, care nu este aşa cum şi-ar fi dorit: o viaţă europeană, liniştită, echilibrată. Mereu avem convulsii, ba de natură economică, ba de natură socială, ba juridică, ba de altă natură. Tot timpul se întâmplă ceva. Ori, noi doream să avem o viaţă care să ne ducă la prosperitate, mult mai bună decât era înainte. Avem şi noi vina noastră, că nu am ştiut să nu renunţăm, până la capăt. Reţeta a fost preluată de alte structuri. Eram prea tineri atunci şi nu ştiam ce trebuia să facem. Trebuia să mergem mai departe, dar am cedat foarte repede. Cei care au preluat Revoluţia şi ne-au eliminat pe noi aveau experienţă, aveau tot ce trebuie, de la mass-media la capacitate umană, aveau informaţii, aveau tot", a spus Petrişor Morar.
Pentru Viorel Sasca, arestat în zilele lui decembrie 1989, ca participant la manifestările împotriva regimului ceauşist, Revoluţia este "neterminată". El vede, totuşi, o speranţă în tânăra generaţie, care a preluat ştafeta şi luptă pentru independenţa justiţiei.
"Se vede că mai sunt probleme de rezolvat, din păcate, încă destul de grave. Mă bucur că tineretul a preluat ştafeta şi protestează, vrea dreptate, vrea o justiţie corectă, ceea ce este foarte important pentru funcţionarea statului de drept. Fără o justiţie corectă nu se poate vorbi de un stat de drept, deşi mai sunt câteva probleme încă nerezolvate în societatea românească. Sper să se rezolve în următorii 20 de ani, ceea ce înseamnă trecerea a două generaţii, până s-a produs schimbarea de mentalitate, de la mentalitatea de sclav, de rob, la mentalitatea de om liber şi aici vine partea grea, responsabilitatea. Noi încă mai avem de învăţat responsabilitatea în societatea românească", a declarat Viorel Sasca.
Un marş memorial pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Universităţii - Piaţa Revoluţiei a fost anunţat pentru 21 decembrie 2025.
”De 36 de ani, eroii-martiri din decembrie 1989 sunt ucişi prin nepăsare şi corupţie”, afirmă organizatorii, Rezistenţa, Asociaţia „21 Decembrie 1989” şi Asociaţia MEA.
