34 de ani de când România a scăpat de dictatură. Cercetător: „Ceaușescu este expresia unei aberații istorice, comunismul”

×
Codul embed a fost copiat

Se împlinesc 34 de ani de la Revoluţia care ne-a schimbat destinul. Peste trei decenii de la care am avut așteptări mari şi despre care avem, fiecare, o opinie. Decenii în care s-a depus însă praful uitării peste ceea ce s-a întâmplat cu adevărat.

Într-un interviu inedit, dedicat împlinirii a 34 de ani de la Revoluție, am încercat să aflăm lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu împreună cu dr. Cosmin Popa, cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București.

ȘtirileProTV: Domnule Cosmin Popa, de-a lungul timpului au apărut în spațiul public diverse informații despre Nicolae Ceaușescu, unele adevărate, altele false. Aș dori să discutăm despre câteva dintre ele. Nicolae Ceaușescu se temea de un posibil atac sovietic menit să îl înlăture de la putere. Este adevărată această informație?

Dr. Cosmin Popa, cercetător științific: Da, Ceaușescu era o persoană în general fricoasă. Toți dictatorii sunt în interiorul lor persoane destul de fricoase, persoane pentru care pierderea puterii este cea mai mare amenințare.

Sigur că Ceaușescu avea oarecare motive să se teamă, mai ales după 1968 și până atunci relațiile dintre România socialistă și Uniunea Sovietică fuseseră destul de încordate după distanțarea politică a României din anii 1960-1964.

Citește și
documentar VOYO Tovarășu’ – Facerea, gloria și desfacerea unui dictator
VOYO lansează documentarul despre cel mai temut conducător al României. Tovarășu’-Facerea, gloria și desfacerea unui dictator
Fiul unuia dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin a murit în circumstanțe suspecte la doar 35 de ani

Însă după 1968, atunci când Ceaușescu critică în mod public intervenția sovietică din Cehoslovacia, s-a temut în mod autentic de încercarea sovieticilor de organizare a unui complot cu scopul de a-l răsturna de la putere. De altfel, toată politica organizațională a lui Nicolae Ceaușescu după această perioadă a fost subordonată acestui obiectiv, și anume împiedicării oricărei posibilități, fie ea și teoretică, ca el să fie răsturnat în urma unei lovituri de palat venită din interiorul Partidului Comunist, unde se presupune că sovieticii dețineau o rețea destul de densă de spioni, formată încă din perioada interbelică și în prima parte a comunismului românesc.

Deci răspunsul la întrebarea dvs. este „Da”, însă Nicolae Ceaușescu a instrumentalizat acest presupus pericol sovietic, pericol care nu a fost atât de mare cum i-a plăcut lui să ne convingă pentru a-și justifica și fundamenta teoretic dictatura personală, prezentând situația românilor astfel: aveți de ales între dictatura mea personală și o potențială invazie sovietică. De aceea, acest antisovietism al lui Nicolae Ceaușescu, în bună măsură, a fost o diversiune menită să-i consolideze dictatura personală, care s-a transformat mai târziu într-o dictatură de familie.

Pe 6 decembrie, VOYO lansează o serie documentar care spune poveștile necunoscute ale perioadei comuniste: „Tovarășu’ – Facerea, gloria și desfacerea unui dictator”.

ȘtirileProTV: O altă informație care a apărut în spațiul public a fost că Nicolae Ceaușescu a fost torturat în închisoare, la Doftana și că, din cauza chinurilor prin care a trecut, a rămas bâlbâit.

Dr. Cosmin Popa, cercetător științific: Trebuie să definim foarte clar ce înseamnă tortură. Dacă mă întrebați „A fost Ceaușescu maltratat, bătut în închisorile prin care a trecut?”, fie că vorbim despre Târgu Jiu sau Doftana, cel mai probabil, da. Asta era o practică a aparatului polițienesc românesc, însă nu putem vorbi despre o tortură similară cu cele petrecute în închisorile comuniste în anii ‘50, în anii ‘60, în anii ‘70, în anii ‘80 în România. Bâlbâiala lui Ceaușescu probabil provine din cauze clinice. Și desigur, aici este și o chestiune legată de educația și de capacitatea lui de a se autoperfecționa, de a-și autoperfecționa discursul, pentru că nu atât bâlbâiala era cea care îl evidenția pe Ceaușescu în acest peisaj, ci mai degrabă tendința lui de a stâlci cuvinte, de a le rosti într-o formă greșită și de a-și expune tot felul de raționamente într-o formă mai mult sau mai puțin coruptă. Nu, bâlbâiala lui nu se explică prin torturi sau prin bătăile administrate.

ȘtirileProTV: În 2018 ați publicat Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice. Cum ați descrie relația dintre comunism și intelectualii români?

Dr. Cosmin Popa, cercetător științific: Este o întrebare extrem de densă. Sigur, ea este scurtă, însă e o întrebare care face câteva biblioteci. Sigur că vom încerca să-i dăm un răspuns pretabil formatului în care ne găsim, dar aș vrea să vă spun că este o relație destul de sinuoasă. Și dacă mă întrebați despre relația dintre comunism în general și intelectuali, trebuie să spunem dintr-un început că ea a avut mai multe faze. O primă fază este cea din prima parte a comunismului, deci ceea ce numim obsedantul deceniu, anii '50, care au fost două atitudini ale regimului față de intelectualitate. Una contondentă, care consta în anihilarea intelectualității care se opunea regimului și una, dacă vreți, incluzivă, care viza disciplinarea intelectualității și atragerea ei de partea regimului, pentru a da credibilitate acestuia.

După aceea, odată cu ceea ce numim consolidarea regimului comunist din România, la începutul anilor '60, încă în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej avem de-a face cu o perioadă de tranziție, în care mulți dintre intelectuali represați în obsedantul deceniu au fost scoși din închisori, parțial reabilitați, tocmai cu scopul de a crea impresia unei fundamentări naționale a regimului.

Cel mai simplu, cel mai evident mod de a crea această impresie este prin a folosi, a instrumentaliza intelectualitatea,  dându-i niște poziții într-un sistem academic, într-un sistem instituțional mai mult sau mai puțin relevante, însă destul de vizibile, așteptând din partea acestei intelectualități recuperate susținere necondiționată.

Nicolae Ceaușescu, din inerție, a mers pe această cale a instrumentalizării intelectualității. Însă la începutul anilor '70 are loc o ruptură în această politică a regimului, când Ceaușescu cere intelectualității supunere necondiționată și în care subordonează competența profesională comandamentelor politice.

Pentru Ceaușescu practic nu exista o diferență între un propagandist, activist de partid și un om de cultură sau un intelectual sau un specialist în diverse domenii. Sigur că o vreme această supunere cerută de Ceaușescu chiar a fost prestată. A fost prestată atâta vreme cât regimul traversa o fază liberală în care privațiunile impuse societății și limitările impuse intelectualități, care are nevoie cel puțin de o cvasilibertate de circulație, de schimb a ideilor, ș.a.m.d., acest vals al intelectualității cu regimul, intelectualitate care a fost în esență o categorie destul de bine asimilată de partid și asta se vede din procentajul de membri de partid proveniți din intelectualitate și funcționărime, însă, odată cu transformarea regimului Nicolae Ceaușescu într-un regim de dictatură personală, într-o dictatură birocratică, a avut loc un fenomen foarte interesant și anume de substituire a intelectualității autentice de către activiștii de partid.

ȘtirileProTV: Cum s-au izolat soții Ceaușescu de societatea românească și de realitatea contra căreia au făcut tot posibilul pentru a se proteja?

Dr. Cosmin Popa, cercetător științific: Soții Ceaușescu au fost izolați de către suitele lor, de către cei din jurul lor, de societate, suite care au răspuns unor comenzi politice lansate mai mult sau mai puțin subtil de către cei doi. De altfel, odată cu întărirea puterii personale, Nicolae Ceaușescu a refuzat orice discuție sinceră despre starea de lucruri din economie, din societate, devenind o persoană absolut intratabilă atunci când era contrazis.

Securitatea s-a priceput să-i creeze lui Nicolae Ceaușescu impresia fermă că este singura instituție capabilă să-l informeze obiectiv, să-i supravegheze foarte strâns pe cei din jurul lui, să-l apere, creând practic în jurul lui Ceaușescu un halou în care Ceaușescu devenea dependent nu numai de fluxurile de informații ale Securității, dar și de viziunea acesteia asupra societății. Astfel stând lucrurile, era foarte evident că Nicolae Ceaușescu nu putea, structural vorbind, delega niciuna dintre competențele sale executive unei alte persoane decât soției sale, Elena Ceaușescu, singura persoană despre care credea și, în bun temei așa s-a și văzut, nu-l putea trăda. Iată, pe scurt, rețeta acestei izolări. Însă această izolare a fost construită de aparatul politic din jurul lui Ceaușescu, de Securitate, de apropiații cuplului Ceaușescu. Însă ea este, întâi de toate, expresia dorinței acestui cuplu de a fi feriți de orice informație de natură să contrazică imaginea pe care și-o formaseră despre ei înșiși.

ȘtirileProTV: Care credeți că au fost cele mai mari greșeli făcute de Nicolae Ceaușescu?

Dr. Cosmin Popa, cercetător științific: Nicolae Ceaușescu este expresia unei aberații istorice care este comunismul. Să fac un top al greșelilor în interiorul unei aberații care este comunismul este captivant, imaginativ, dar din păcate, inutil. Sigur că Nicolae Ceaușescu a fost și a rămas pe toată durata vieții sale un stalinist convins, un stalinist care a inovat în materie de politici organizaționale. Faptul că a desființat probabil aparatul central al partidului, că a șters orice deosebire între funcțiile de partid și de stat, că a anulat toate mecanismele meritocratice ale partidului, sigur, sunt specificități ale politicii sale. Însă el a fost și a rămas tot timpul în stalinism, un adept feroce al dictaturii personale, al violenței și al coerciției.

ȘtirileProTV: Se împlinesc 34 de ani de când România și-a schimbat destinul. Am învățat ceva după Revoluție?

Dr. Cosmin Popa, cercetător științific: Sigur, faptul că noi suntem aici, vorbim, că România este populată de un cu totul alt tip de oameni. Sigur, nu toți ne plac. Sigur, nu toți suntem egali, în pofida faptului că avem două mâini, două picioare și un singur cap, dar lucrurile s-au schimbat. Poate că nu am învățat destul, poate că încă nu avem toți anticorpii pentru a evita tentațiile populismului, tentațiile minciunii. Uitați-vă ce se întâmplă în Rusia lui Putin și ceea ce se întâmplă în România cu partizanii acestui tip de regim, cu tot acest limbaj antioccidental. De aceea, cred că este important ca tot acest efort de explicitare să fie îndreptat către tineri, indiferent de nivelul lor de înțelegere. Trebuie să pornim de la ideea că tinerilor le place să se joace și au competențe tehnice și trebuie să ne adresăm acestor tineri astfel încât să fim acceptabili și înțelesi în formatul și cu ideile pe care ei le pot prelucra, pentru că înțelegerea adevărurilor esențiale de către tineri este baza democrației. Sigur, democrația românească nu este perfectă, însă vă asigur că ceea ce se întâmplă astăzi în România este un vis minunat în comparație cu ce se întâmpla înainte de 1989.

Cosmin Popa este cercetător ştiinţific II în cadrul Programului IV „România şi Europa în secolul XX” (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română). Printre domeniile sale de interes se numără: istoria Uniunii Sovietice; istoria comunismului european; Comunismul românesc privit din perspectivă comparată; istoria Federaţiei Ruse, Războiul rece, problemele energetice contemporane. Absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, specializarea istorie contemporană universală (1997). Doctor în Istorie al Universităţii din Bucureşti (2007), cu teza intitulată Politica externă sovietică în Europa Orientală 1945-1953.

Pe 6 decembrie, VOYO lansează o serie documentar care spune poveștile necunoscute ale perioadei comuniste: „Tovarășu’ – Facerea, gloria și desfacerea unui dictator”.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Fără precedent! Țara care poate da 7 echipe în Champions League, sezonul viitor: "Un caz extrem"
NEWS ALERT Fără precedent! Țara care poate da 7 echipe în Champions League, sezonul viitor: "Un caz extrem"
Citește și...
“25% din români nu știu nimic despre Nicolae Ceaușescu” dezvăluie John Florescu, producătorul documentarului “Tovarășu'
“25% din români nu știu nimic despre Nicolae Ceaușescu” dezvăluie John Florescu, producătorul documentarului “Tovarășu' "

VOYO lansează pe 6 decembrie o serie documentar care spune poveștile necunoscute ale dictatorului Nicolae Ceaușescu - „Tovarășu’ – Facerea, gloria și desfacerea unui dictator”. Acesta rămâne cel mai aspru și controversat președinte al României.

VOYO lansează documentarul despre cel mai temut conducător al României. Tovarășu’-Facerea, gloria și desfacerea unui dictator
VOYO lansează documentarul despre cel mai temut conducător al României. Tovarășu’-Facerea, gloria și desfacerea unui dictator

Dictator, secretar general al Partidului Comunist Român și șef de stat, Nicolae Ceaușescu a scris istorie din 1965 și continuă să fie considerat cel mai aspru și controversat Președinte pe care l-a avut România vreodată.

Documentarul TOVARĂȘU’, despre facerea, gloria și căderea lui Nicolae Ceaușescu, difuzat EXCLUSIV pe VOYO
Documentarul TOVARĂȘU’, despre facerea, gloria și căderea lui Nicolae Ceaușescu, difuzat EXCLUSIV pe VOYO

Documentarul Tovarășu', despre începuturile, perioada de glorie și căderea lui Nicolae Ceaușescu, poate fi urmărit exclusiv pe VOYO.

Rosalynn Carter, la masă cu Elena Ceaușescu. Legăturile subliminale ale întâlnirii dintre soții lor | FOTO
Rosalynn Carter, la masă cu Elena Ceaușescu. Legăturile subliminale ale întâlnirii dintre soții lor | FOTO

La data de 12 aprilie 1978, Nicolae și Elena Ceaușescu se aflau în a patra vizită oficială în Statele Unite ale Americii.  

Artă erotică deținută de Nicolae Ceaușescu, scoasă la licitație. Ce prețuri au piesele primite cadou în anii ’70
Artă erotică deținută de Nicolae Ceaușescu, scoasă la licitație. Ce prețuri au piesele primite cadou în anii ’70

Sute de piese de artă orientală primite cadou de Nicolae Ceaușescu în anii ’70 sunt scoase la licitație cu prețuri de pornire cuprinse între câteva sute de euro pentru o xilogravură erotică și 4.000 de euro pentru o sabie katana din secolul XVII.  

Recomandări
Putin ordonă armatei sale să continue înaintarea către interiorul Ucrainei. Liderul Rusiei exultă după un nou triumf pe front
Putin ordonă armatei sale să continue înaintarea către interiorul Ucrainei. Liderul Rusiei exultă după un nou triumf pe front

Vladimir Putin, președintele Rusiei, a anunțat, marți seară, că trupele sale vor continua înaintarea către interiorul Ucrainei, după ce au cucerit Avdiivka.

„Cred că sunt mai mulți sâni, niște burți”. Mamaia încearcă din nou să își aleagă un logo cu care să atragă turiștii
„Cred că sunt mai mulți sâni, niște burți”. Mamaia încearcă din nou să își aleagă un logo cu care să atragă turiștii

Mamaia, cea mai mare stațiune de pe litoralul românesc, își caută un logo și un slogan cu care să atragă turiști.

Mesajul viral care a îngrozit comunitatea „Bună dimineața la cafeluță”
Mesajul viral care a îngrozit comunitatea „Bună dimineața la cafeluță”

De câteva luni circulă pe rețelele de socializare, de la Facebook la TikTok și chiar LinkedIn, un mesaj fals care atrage atenția asupra pericolului imens reprezentat de pozele cu „Bună dimineața la cafeluță”.