20 de ani de la cel mai grav accident aviatic din Romania si o ancheta de 19 ani. Concluziile tragediei de la Balotesti

O aeronava cu destinatia Bruxelles, la bordul careia se aflau 60 de persoane, s-a prabusit in apropierea localitatii Balotesti. Raportul final privind cauzele tragediei a fost dat publicitatii abia in 2014.

O aeronava Airbus A310-324 apartinand Tarom si care avea destinatia Bruxelles s-a prabusit la 31 martie 1995, la ora 9.11, in apropierea Aeroportului International Bucuresti Otopeni, dupa aproximativ doua minute de la decolare, relateaza Mediafax.

In urma accidentului si-au pierdut viata 60 de persoane - 11 membri ai echipajului si 49 de pasageri, intre care trei cetateni americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece romani si 32 de cetateni belgieni, printre acestia fiind un copil de sase ani si un altul de patru luni.

Citește și

Tragedie in Alpi. Familia comandantului avionului a reactionat si a spus ca Lubitz este "un idiot"

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Ministerul Transporturilor sustinea ca accidentul aviatic de la Balotesti (Ilfov) a fost provocat de "indisponibilitatea fizica a comandantului, suprapusa pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tractiune (ATS - care stabileste tractiunea necesara pentru fazele de zbor prin deplasarea mecanica a manetelor de comanda a motoarelor pe o pozitie corespunzatoare), intr-o faza a zborului in care timpul ramas copilotului pentru rezolvarea celor doua evenimente nu a fost fizic suficient".

Sursa citata preciza ca, in momentul in care aeronava a atins altitudinea de aproximativ 600 de metri (2.000 de picioare) si avea o viteza de aproape 190 de noduri, a inceput sa vireze spre stanga (catre Balotesti), potrivit comenzilor controlorilor traficului aerian. Dupa respectarea tuturor comenzilor normale, sistemul automat de tractiune (ATS) a trecut de la tractiunea necesara pentru decolare la tractiune inferioara pentru faza de zbor "urcare".

Din acel moment, tractiunea motorului stang a inceput sa scada incet. Timp de 42 de secunde, aeronava Airbus a continuat virajul stanga, la inceput mentinandu-si viteza de 190 de noduri si avand un unghi mediu de inclinare de 25 de grade. Pentru ca motorul stang mergea normal, iar cel din dreapta era la relanti si tinand cont ca viteza a inceput sa creasca, aeronava s-a rasucit spre stanga, ajungand la un unghi de picaj de 80 de grade.

Avionul a cazut aproape vertical, la 200 de metri de Gara Balotesti

Reprezentanti ai comisiei de ancheta sustineau ca maneta de comanda a motorului dreapta ar fi trebuit supravegheata de catre copilot, adica tinuta cu mana pana se fixa, intrucat aceasta ar fi avut o mica defectiune (pana nu se stabilea la pozitia comandata, maneta revenea la relanti).

A doua problema a fost vremea nefavorabila: la 31 martie 1995 ningea puternic si era ceata. Astfel, daca ar fi fost vizibilitate, dupa executarea comenzilor pentru fixarea manetelor de control ale celor doua motoare, s-ar fi observat intoarcerea nefireasca a avionului fata de pamant, iar in cele 12 de secunde ramase aeronava ar fi putut fi redresata.

La aproape cinci ani de la tragedie, in 18 decembrie 2000, Ministerul Transporturilor informa ca investigatiile tehnice facute in cazul prabusirii avionului au evidentiat drept cauze ale accidentului tractiunea asimetrica a motoarelor, posibila incapacitate (medicala) a pilotului comandant survenita in timpul zborului si comenzile insuficiente efectuate de catre copilot in conditiile aparitiei primilor doi factori.

In acest caz, imediat dupa tragedie a fost deschis un dosar si de catre procurorii Parchetului Tribunalului Capitalei. In 1997, Parchetul ierarhic superior, respectiv Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, a solicitat o parte din dosar, referitoare la

Inregistratorul de bord, iar Parchetul Capitalei a comunicat faptul ca poate transmite doar o parte din documente.

In mai 2008, Ministerul Public informa ca dosarul privind accidentul aviatic de la Balotesti nu se gaseste in evidentele Parchetului Curtii de Apel Bucuresti din 1997, cand a fost declinat de la Parchetul Tribunalului Capitalei.

Procurorul general al Romaniei de la acea vreme, Laura Codruta Kovesi, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, cerand sa verifice daca au existat deficiente in circuitul documentelor privind accidentul aviatic.

In urma sesizarii, Comisia de disciplina pentru procurori a CSM a facut verificari, constatand lipsa unor acte de urmarire penala. in aceste conditii, in iulie 2008 Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca anchetatorii sa reconstituie documentele care lipsesc din dosarul privind accidentul aviatic de la Balotesti.

Niciun vinovat pentru cea mai mare tragedie aviatica din Romania

In 31 martie 2014, Centrul de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile a publicat raportul final privind accidentul aviatic, cu mentiunea ca acesta nu stabileste vinovati, ci doar cauzele tragediei.

Concluziile raportului final, dat publicitatii abia la 19 ani de la cel mai grav accident aviatic care a avut loc in Romania, arata ca factorii care au condus la producerea acestuia au fost: tractiunea asimetrica, posibila incapacitate a pilotului comandant si faptul ca nu au fost luate de catre copilot ”suficiente masuri corective de a acoperi consecintele primilor factori”.

In raportul Centrului de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile sunt prezentate ultimele minute ale cursei Tarom 371, inclusiv discutiile din cabina aeronavei. Cu 32 de secunde inainte de prabusire, copilotul a sesizat ca pilotul are o problema si l-a intrebat: "Ce ai, ma?".

Pilotii au intrat in panica, mai ales dupa ce si-au dat seama ca nu mai controleaza aeronava si ca risca sa se prabuseasca. Ultimele cuvinte ale copilotului sunt: "Ba, s-a stricat ala!". Dupa sase secunde, avionul s-a prabusit.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său