Scurt istoric al celor 13 ani de eforturi și negocieri pentru ca România să ajungă, în sfârșit, în Schengen
Decizie istorică pentru România, consfințită joi la Bruxelles. Țara noastră a intrat oficial în Schengen, și terestru. O aderare completă, care face ca România să fie un stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi depline.
Decizia va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, când primii români care vor trece granița spre Bulgaria, sau Ungaria cu mașina nu vor mai fi opriți de poliția de frontieră, pentru controlul actelor. Totuși, verificări aleatorii vor mai exista o vreme, cerute de Austria, țara care s-a opus multă vreme, aderării noastre.
A fost momentul pe care țara noastă îl așteaptă din 2007, anul în care a aderat la Uniunea Europeană și a început procesul de evaluare pentru intrarea în Spațiul Schengen.
Reacțiile din țară au venit rapid.
Klaus Iohannis, preşedintele României: „Astăzi am o veste bună. România este în Schengen cu drepturi depline. Aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă un pas firesc şi necesar în consolidarea statutului român de membru al UE”
Marcel Ciolacu, premierul României: „Aceasta este o victorie a dreptății și a demnității naționale și un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa!”
De la 1 ianuarie 2025 vor trece liber din România către Europa primele mașini. A fost nevoie de 13 ani de eforturi și negocieri din momentul în care, în 2011, România îndeplinea toate criteriile tehnice de aderare.
Intrarea a fost însă blocată din cauza îngrijorărilor venite din partea Olandei, Germaniei și Austriei, cu privire la corupție și funcționarea deficitară a sistemului judiciar.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare - MCV - care a presupus monitorizarea și evaluarea constantă a reformelor din justiţie şi a luptei anticorupţie - a fost un instrument important care a dus la îmbunătățirea activității unor instituții cheie cum ar fi Direcția Națională Anticorupție. MCV a fost ridicat la finalul lui 2022, după ce Consiliul UE a recunoscut progresele făcute în Justiţie.
România a fost nevoită să investească semnificativ în securizarea frontierelor. S-au introdus sisteme avansate de supraveghere și control la granițele externe ale UE în special cu Serbia, Ucraina și Republica Moldova.
Totuși, între 2015 și 2016, criza refugiaților și migrația masivă ilegală pe ruta balcanică au întărit opoziția principalilor contestatari ai intrării României în Schengen.
Iar în 2022 Austria a blocat aderarea României, invocând tocmai migraţia ilegală. De altfel, una dintre condiţiile acceptate de România pentru aderare este ca Austria să poată putea efectua controale inopinate la graniţele sale atât terestre, cât şi aeriene.
După numeroase obstacole politice și geopolitice, în decembrie 2023 am făcut primul pas în Schengen - aderarea parțială, pe cale aeriană și maritimă.
Luna trecută, la Budapesta, în Ungaria, țară care deține acum președinția Consiliului Uniunii Europene, au avut loc negocieri favorabile la finalul cărora Viktor Orban anunţa că România ar putea adera la Spațiul Schengen și cu granițele terestre, de la 1 ianuarie 2025.
Decizia finală s-a luat joi, când s-au purtat ultimele negocieri.
Pe ultima sută de metri au apărut surprize din partea Olandei, unde radicalii de dreapta au inițiat o procedură parlamentară pentru a opri acest pas, însă nu au reușit să strângă majoritatea. Iar parlamentul olandez a respins rezoluţia propusă de Partidul pentru Libertate.
Cătălin Predoiu, ministrul de interne: „Cu mecanismul MCV şi fără intrarea în Spaţiul Schengen, integrarea României în Uniunea Europeană era incompletă. Ridicarea MCV a deschis calea către Schengen, şi iată, azi, această decizie definitivează integrarea ro în UE.”
Alături de România, Bulgaria intră şi ea în Schengen, integrarea ambelor țări fiind salutată şi de Comisia Europeană.
.webp)
