Au renunțat la joburile din bancă și s-au apucat de turism, în Transilvania. Conceptul prin care au atras mii de străini
Mii de turiști români și străini au descoperit zeci de sate din Transilvania prin intermediul lor. Și au reușit să convingă restaurantele din Sibiu să cumpere ingrediente direct de la fermierii locali.
Cristian și Iuliana sunt doi tineri români care și-au dat demisia din bancă și s-au apucat de turism, pentru că au simțit potențialul satelor pe care le vizitau. Au stat cu localnicii, le-au ascultat poveștile și le-au încercat bucatele. Apoi și-au pus la punct un plan prin care i-au convins pe orășeni să viziteze gospodăriile oamenilor de la țară: Transylvanian Brunches. Iar apoi au inventat un nou termen prin care vor să ducă bucătăria românească pe care o făceau bunicile noastre în străinătate: New Transylvanian Cuisine. Bucătăria Transilvăneană modernă.
S-au făcut 10 ani de când am intrat în Uniunea Europeană și aproape o sută de la Marea Unire. Deschiderea spre vest ne aduce anual 2 milioane și jumătate de turiști străini. Vin să vadă o țară în care jumătate din populație trăiește la sat. În case ridicate chiar și înainte de unirea principatelor. Paradoxal, această subdezvoltare este, în același timp, o povară și o comoară. Peste tot în lume turiștii caută locuri nealterate și autentice, doar că în România mulți trăiesc așa mai mult de nevoie decât de voie.
Suntem în Hosman, județul Sibiu. Numele satului este tradus fonetic din germanul Holtzmengen. Adică, grămezi de lemne, că cele din curte. În moara veche o gospodină frământă de zor aluat.
Am intrat în brutăria doamnei Luiza. Jarul s-a încins și pâinea intră la dospit într-un cuptor pe lemne, ca pe vremea bunicilor. Printre picături, Luiza schimbă câteva impresii cu Iuliana și Cristi.
Iuliana și Cristi sunt printre puținii români care au simțit potențialul turistic al satelor și au știut cum să-i aducă pe străini și pe orășeni în curțile oamenilor, despre care vorbesc cu multă pasiune.
În urmă cu 10 ani, amândoi și-au dat demisia din banca și s-au apucat de turism. Au luat la pas toate satele din Podișul Hartibaciului.
”Gastronomia e, de fapt, studiul relației dintre mâncare și cultură. După câțiva ani în care ne-am tot plimbat prin sate, ne-am dat seama că trebuie să salvăm ce e mai bun prin sate și să dăm și copiilor nostri”, a spus Cristian.
Au cunoscut oamenii, le-au vizitat curțile, bisericile și surile, le-au gustat din bucate, iar apoi au pus la punct un nou concept : Transylvanian Brunches.
”E un eveniment în care ne mutăm din sat în sat, la fiecare sfârșit din weekend. Mergem în sate să descoperim ce produse locale bune au și ce rețete bune au și le gătim împreună cu comunitățile și facem așa niște mese foarte mari, cu multe specialități. Ideea e să nu inventezi lucruri și să cauți ce chiar există. Recurgi la monografii, unde găsești rețete originale sau la cutiile vecinătății unde își țin rețetele. Ce am făcut noi a fost un redesign. Dacă ei erau obișnuiți să gândească meniu de nuntă, noi am transformat meniul de nuntă în brunch”, spune Cristian.
In ultimii 10 ani au organizat sute de astfel de brunchuri, în 60 de sate și comune din jurul Sibiului. Mii de români și străini au redescoperit frumusețea uitată a satelor.
”Anul ăsta au fost pe lista noastră de vară, de la mijlocul lui aprilie până la mijlocul lui octombrie, 25 de evenimente și au fost cam 5.000 de oameni.
Comuna Moșna din Alma Vii are 370 de locuitori. Timp de un weekend, în luna august, populația se dublează. Curtea unei gospodării săsești de la poalele bisericii fortificate devine neîcăpătoare. Peste 200 de turiști străini și români, aduși de Cristi și Iuliana, așteaptă nerăbdători în jurul unei mese lungi, pline cu mâncăruri tradiționale.
La fiecare brunch, turiștii plătesc o taxa de 75 de lei, din care localnicii își acoperă costurile și rămân cu un profit. Iuliana și Cristi îi învață tocmai că viitorul turismului stă fix în clădirile, tradițiile și rețetele de acum 100 de ani, pe care ei încă le au.
Și uite așa înflorește economia la sat. Turiștii vin cu banii, țăranii cu bucatele, tradițiile și distractia.
Ne întoarcem în Hosman. Pâinea coaptă e numai bună de scos din cuptor.
Moara Luizei are și o șură renovată. Și aici s-au făcut trei branchuri anul acesta. Însă de data aceasta cei doi au venit cu alt scop. Următoarea lor provocare e să convingă restaurantele din oraș să cumpere ingrediente direct de la producătorii locali. Adică bunătățile din Hosman să ajungă pe mesele pensiunilor din oraș. De anul viitor vor să introducă Mic Dejunul Sibian.
”Ideea ne-a venit de la un proiect slow food din Austria, prin care ei au resuscitat o vale prin a introduce produse locale la micul dejun și ne-am gândit și noi”, spune Cristian.
O pensiune din centrul orașului a preluat deja conceptul.
Jumătate de oră mai târziu pornim din nou la drum spre muzeul Astra.
Cristi face parte din echipa care a adus Sibiului titlul de regiune gastronomică europeană în 2019. Astăzi, a adus la aceeași masă proprietari de restaurante și mici producători.
Cârciumarii îi gustă produsele și sunt șanse mari să le pună pe meniu. Se crează astfel un lanț economic sănătos între sate și orase.
Acum, autoritățile din alte județe îl cheamă pe Cristi să le vorbească și lor despre modelul de succes pe care l-a implementat la Sibiu. După amiază, îl prinde la Consiliul Județean Cluj, unde primește tot felul de întrebări despre cum se organizează branchurile.
Cu timpul Cristi a devenit un ambasador al fermierilor din zonă. Merge la toate evenimentele lor și le cunoaște produsele.
Până acum, 12 restaurante din Sibiu au acceptat provocarea lui Cristi și au început să introducă pe meniu produse locale. În unele, gospodinele din sate vin și le gătesc clienților. În altele, îi ajută pe bucătari să găsească rețetele de pe vremuri și să le reinterpreteze: New Transylvanian Cuisine.
Rețete și tradiții vechi de 100 de ani, marketing modern, multă ambiție și perseverență. Așa au reușit Cristi și Iuliana să pună umărul la revigorarea satelor din Sibiu. Aduc anual mii de turiști și îi ajută pe producătorii locali să ajungă în bucătăriile marilor restaurante. Și-au dat seama că mâncarea bună poate deschide multe uși peste tot în lume și poate fi o carte de vizită pentru România pe toate continentele dar și o rețeta pentru bunăstarea, în următorul secol, a milioane de români de la sat.
