Anamaria Marinca, românca talentată care îi dă replica lui Brad Pitt pe marile ecrane
Îi dă replici lui Brad Pitt pe marele ecran. Trăieşte la Londra, dar joacă în producţii din toată lumea. E prezentă pe podiumurile marilor festivaluri de teatru şi film şi e convinsă că romanii vor ocupa un loc important în cinematografie.
Actriţă Anamaria Marinca păşeşte într-un viitor al artiştilor care se fac cunoscuţi prin munca şi talent, construit în şcoala românească de teatru şi film, dar pus în valoare de marea industrie internaţională.
Putea fi un excelent violonist, dar a simţit că se exprima mai bine în actorie, unde şi-ar dori să şi producă în viitor.
Londra, o zi cu soare şi multă lume în Parcul Waterloo, de lângă Palatul Regal. O trupă de tineri interpretează roluri, pe iarbă. Pun, pe rând, mici piese în scenă şi primesc aplauze. Aici ne-a dat întâlnire Anamaria Marinca. E celebră, premiată şi este de 13 ani stabilită în capitala Regatului Unit.
"Plec în Islanda în câteva zile, merg apoi la Berlin, să prezint un premiu. Sper să petrec Crăciunul cu ai mei!"
Vine săptămânal în parc să se relaxeze. Şi să citească poezie alături de alţi artişti britanici. E actriţă, iubeşte teatrul şi improvizaţia, dar de aproape 2 decenii s-a dedicat filmului. A cunoscut succesul internaţional în 2005, odată cu mini-serialul de televiziune Sex Traffic, pentru care a obţinut Premiul BAFTA, şi premiul oferit de Royal Television Society, la categoria Cea mai bună actriţă.
Romanii o cunosc mai bine din 2007, când a jucat în celebrul "4 luni, 3 săptămâni, 2 zile", pelicula premiată la CANNES.
A avut roluri până în prezent în peste 20 de lungmetraje, 9 scurtmetraje şi 13 seriale de televiziune. În teatru a jucat într-o piesă în care a fost o oră şi jumătate singurul personaj. A pătruns în marea cetate a filmului american în roluri din Ghost în the Shell (2017), alături de Juliette Binoche şi Scarlett Johansson, dar şi în Fury, când a fost nemtoiaca Irma, care le-a dat replici lui Brad Pitt şi Shea Le Boef.
Anamaria Marinca, actriţă: "A fost o experienţă care ţine de domeniul unei lumi la care visam, o dorinţă care s-a împlinit".
S-a născut pe 1 aprilie la Iaşi, din părinţi artişti, mama este violonista la FILARMONICA DE STAT, iar tatăl a fost actor şi preda la UNIVERSITATEA DE ARTE din oraş. Ştie să cânte bine la vioară şi pian, însă a atras-o mai mult actoria, pentru că în lumea filmului se poate exprima mai bine.
Anamaria Marinca, actriţă: "Am avut o copilarie muzicală, fratele era la pian în sufragerie, eu în dormitor la vioară".
A studiat intens vioara în copilărie şi a avut ocazia să-şi arate măiestria cu arcuşul şi în film.
"La 17 ani am hotărât în secret să fiu actriţă. I-am împărtăşit secretul unei bune prietene. A fost un şoc pentru ai mei, studiam de 12 ani vioară, eram pregătită să dau la Conservator, în teatre se pătrundea foarte greu, viitorul era mult mai incert".
Recunoaşte meritul tatălui în anii facultăţii, dar şi acum pentru că a stiut mereu să-i dea cele mai bune sfaturi în teatru şi film.
Vorbeşte engleza foarte bine, dar se descurcă excelent şi în limbra franceza. Are agent şi la Londra şi la Paris, şi a fost distribuită în lungmetraje franţuzeşti.
A fost crescută în şcoala de film clasică, în care se pune accent pe filmul de artă, cu implicare totală în rol, dar joacă şi mult film comercial, pentru că asta plăteşte facturile la Londra. Unde locuieşte cu chirie, într-un cartier central.
Este la începutul unei noi relaţii, tot cu un actor, dar prefera să ţină viaţa privată departe de ochii presei. Citeşte mult, se documenteza bine atunci când vrea să ia un rol şi îşi place să se piardă şi să piardă ore în şir la târgurile de cărţi vechi, de pe sub podurile Tamisei.
A jucat şi în Filmul Boogie, alături de Dragoş Bucur, şi face parte dintr-o generaţie de actori obişnuiţi să muncească mult, să nu se aştepte la succesul rapid de-a gata. Şi spera să facă în următorii 5 ani un film, are un scenariu şi o poveste pe care ar dori să o regizeze.
"Poveştile care mă interesează ţin mai mult de eşecuri, nu de succes, e povestea în care cred, în general, nu mă interesează povestea unui succes, dacă ar fi să aleg eu o istorie, nu cred că ar fi una cu happy-end."
Considera Londra cea mai bună rampa europeană de lansare către filmul american. Povesteşte însă că mutarea într-o ţară străină nu este deloc uşoară, într-o lume dominată de multe refuzuri, până la prinderea unui rol, refuzuri ce par şi mai greu de digerat, printre străini, şi nu acasă, lângă părinţi şi oameni apropiaţi.
Anamaria Marinca: "Stresul e mult mai mare şi s-a întâmplat de multe ori în filme mari, să filmăm fără repetiţii".
A jucat şi teatru în România, înainte să emigreze. Între 2000 şi 2002 a fost angajată la Teatrul Tinereteului din Piatră Neamţ, unde a debutat cu o piesă a lui Radu Afrim, iar în acesta vară a reluat colaborarea, invitată să joace într-o piesă.
I se pare mai dificil să joace teatru la Londra, unde nu ai privilegiul de a repeta în sala unde joci, dar e românca şi nu s-a dat în lături, să joace Shakespeare.
Îi plac enorm copiii, se joacă mult cu nepoţeii ei, copiii fratelui de la Iaşi, pe care îi invită la Londra ca să îi ducă la film, la zoo şi în multele parcuri din oraş.
În 2018 o veţi putea vedea alături de Glenn Close, într-un film despre un virus care afectează omenirea, şi de Roan Atkinson, într-un serial poliţist.
În televiziune e implicată mai nou într-un documentar-artistic, despre colonizarea planetei Marte, un serial difuzat pe Naţional Geographic, şi care face parte dintr-un nou gen de televiziune, ce îmbină filmul cu elemente de ştiinţă. Joacă un geolog rus, unul din cei 6 membrii ai echipajului care cucereşte Planeta Rosie, şi s-a pregătit pentru rol cu un cosmonaut adevărat.
"Imaginea mea despre ce se face azi în acest sens e foarte clară, facem paşi foarte mari, da! Faptul că am văzut cum se asamblează o rachetă, pentru mine e…"
Spune că am putea lejer să preluăm modelul vecinilor maghiari, care au acaparat piaţa americană de film, pentru că au amenajat multe studiouri, în care se toarnă numeroase filme şi seriale importante, cu costuri mult mai mici decât la Hollywood.
Îi pare rău de Brexit, dar România are de câştigat, pentru că o parte dintre românii care au căpătat experienţa în Regat s-ar putea întoarce acasă.
"Nu ştiu dacă Londra mai e ce a fost după Brexit, te sperie dar mă preocupă direcţia în care ne îndreptăm noi, ca societate, e o alegere foarte nefericită după părerea mea, nu ştiu în ce măsură se vor păstra relaţiile cu Europa."
Îi vede pe românii din viitor, la fel de talentaţi, de muncitori şi înclinaţi către artă.
"Sunt foarte buni! Şi filmele româneşti sunt foarte bune şi premiate, şi noi suntem foarte respectaţi în cinematografia mondială!"
A rămas bună prietenă cu regizorul Cristian Mungiu, căruia îi este recunoscătoare pentru pelicula "4,3,2".
Cu el se consultă de multe ori înainte să accepte un rol. Vine de câteva ori pe an la Iaşi, însă în vizite scurte, pentru că are un programul încărcat. Participă la mai toate festivalurile de Film Europene, de la Veneţia la Berlin şi de la Paris la Belgrad, pentru a fi premiată sau pentru a acorda premii.
E conectată bine la cetatea filmului american şi se consideră un roman descurcăreţ, pentru că are şcoală de teatru românească.
Înainte de '89 marile talente din cinematografia românească erau constrânse să se limiteze pe plan local, să nu spere la mai mult decât la ceea ce se producea între graniţele României.
Astăzi, Anamaria Marinca îi da replica lui Brad Pitt sau Glen Close. E românca şi demonstrează că şi acum, şi peste o sută de ani, talentul românesc îşi face loc printre stelele cinematografiei mondiale.
E prototipul actorului din viitor care lupta pentru fiecare rol.
A părăsit România acum 13 ani şi Anamaria Marinca poate fi asemănata cu orice emigrant roman, care cucereşte frumos şi corect lumea mare.
