Rusia a anuntat noua politica a GAZELOR pentru Europa. O tara UE este victima sigura daca se opresc livrarile prin Ucraina
O amenintare mult mai concreta decat riscul unui razboi cu Rusia planeaza asupra tarilor din estul si centrul Europei: pericolul de a ramane fara gazele rusesti
In vreme ce lumea se concentra la conflictul din Ucraina si la amenintarile oficialilor de la Kremlin, Rusia a facut un anunt extrem de important: cel privind modul in care se va schimba in urmatorii ani politica gazelor. Si cum gazele sunt la ora actuala una dintre cele mai importante arme ale Rusiei, dupa cum recunoscut chiar presedinte Consiliului European, acest anunt ar putea avea un impact mult mai semnificativ asupra scenei internationale decat o schimbare a liniei frontului in Donetk sau o noua vizita controversata a lui Dimitri Rogozin.
-► Amenintarile Gazprom
-► Cat de dependenti suntem de conductele din Ucraina
-► Bulgaria, fara aparare
-► Rusia are si batul, si morcovul
-► Solutiile europenilor
Amenintarile Gazprom
Pe 14 aprilie, Rusia si-a facut publica noua sa politica in domeniul gazelor in Europa. Directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller (foto jos, in stanga), a anuntat ca Moscova intentioneaza sa nu mai reinnoiasca in 2019 contractul cu Ucraina privind tranzitul de gaze rusesti spre Europa via teritoriul ucrainean.
In plus, Miller a criticat planul UE de reducere a dependentei de gazele rusesti prin crearea unei Uniuni Energetice, initiat in martie la Bruxelles. „UE cauta sa atribuie toate riscurile - cerere, preturi, tranzit si crearea de capacitati de extractie si transport - furnizorului de gaze”, a acuzat seful Gazprom
Miller a avertizat chiar asupra consecintelor unei astfel de Uniuni Energetice: in cazul in care Comisia Europeana va dori sa stabileasca un pret unic pentru importul gazelor din Rusia, „acesta nu va fi cel mai mic dintre preturile la care noi furnizam gaze in Europa”. Iar in cazul in care UE s-ar opune proiectului Turkish Stream, consecintele ar putea merge chiar pana la sistarea livrarilor de gaze, a mai avertizat oficialul rus.
Cat de dependenti suntem de conductele din Ucraina
Dincolo de declaratii, ce inseamna efectiv aceasta noua politica? Cea mai clara amenintare este cea a opririi tranzitului gazelor prin Ucraina. Potrivit Departamentului American al Energiei, peste jumatate din gazele importate de europeni din Rusia trec prin cele doua mari conducte care traverseaza Ucraina de la est la vest, „Fratia” si „Uniunea”. La acestea se adauga si conducta Trans-Balkan, ce aprovizioneaza tarile din Balcani si Turcia.
Expertii americani estimeaza ca 15-16% din gazele folosite de UE, Turcia si Norvegia trec prin aceste conducte, care deservesc Austria, Bulgaria, Croatia, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Moldova, Polonia, Romania, Slovacia si Turcia . Aparent, 16% este un procent nu foarte greu de acoperit cu gaze din alte surse, insa in realitate nu toate tarile ar suferi la fel daca s-ar opri tranzitul gazelor prin Ucraina.
Bulgaria, fara aparare
Daca Germania, Turcia si Polonia ar supravietui fara probleme, fiindca au acces si la alte gazoducte, in schimb alte tari ar fi grav afectate. In martie anul acesta, specialistii in sectorul energetic de la Universitatea din Koln au realizat o simulare pentru un asemenea scenariu. Concluzia lor este ca nu doar pentru Ucraina o asemenea situatie ar fi un dezastru, dar si Bulgaria ar ramane complet fara gaze, deoarece nu are alte surse. Un impact major ar suferi si Ungaria, Austria, Slovacia si Cehia, ale caror importuri vin in principal prin Ucraina.
De asemenea, Slovenia si Grecia ar avea de suferit. Pe de alta parte, unele dintre aceste tari ar putea apela la importuri de gaz natural lichefiat (LNG), despre care aflati mai multe aici. Bulgaria, principala victima, nu se numara insa printre ele, deoarece nu dispune de terminale speciale pentru LNG.
Ce s-ar intampla cu Romania? Specialistii germani spun ca nu am avea probleme daca livrarile ar continua prin gazoductul Trans-Balkan, care are un statut diferit de „Fratia” si „Unitatea”. Dar chiar si daca acesta ar fi inchis „lipsa gazelor ar fi mult mai grava in tarile aflate la sud de Romania. Romania ar putea folosi surse alternative, din productia si stocurile proprii”.
Rusia are si batul, si morcovul
Interesant este faptul ca toate statele a caror securitate energetica ar fi pusa in pericol de stoparea tranzitului de gaze prin Ucraina au inceput in ultima perioada sa se apropie de Rusia. Nu doar Viktor Orban si Alexis Tsipras au intrat in cercul prietenilor Kremlinului; chiar si cancelarul autrac Werner Faymann a criticat sanctiunile la adresa Rusiei, avertizand intr-un discurs tinut in decembrie 2014 ca „ne taiem singuri craca daca ne rupem de economia ruseasca”.
La randul sau Kremlinul a adoptat o politica de tip „stick and carrot”„morcov si bat”, dupa cum spune profesorul Randall E. Newnham, expert in relatiile dintre Rusia si Occident. Batul a fost abandondarea proiectului gazoductului South Stream (harta jos), care ar fi aprovizionat toate tarile care depind de livrari prin Ucraina. Morcovul este noul proiect initiat de Kremlin, Turkish Stream, care initial viza doar aprovizionarea cu gaze a Turciei, dar in care vor sa se implice si Grecia, Bulgaria si Ungaria - chiar daca astfel ar intra in conflict cu actuala politica energetica a Uniunii.
Rusii mai au insa un bat:Alexei Miller vorbeste tot mai des despre conductele „Puterea Siberiei” si „Altai” care urmeaza sa aprovizioneze China. In acest fel, Rusia ar putea intre pe piata asiatica – fiindca, asa cum europenii sunt dependenti de gazele rusesti, si rusii sunt dependenti in acest moment de banii europenilor.
Solutiile europenilor
In conditiile in care expertii rusi chestionati de agentia TASS spun ca stoparea tranzitului prin Ucraina este „mai mult decat plauzibila”, ce solutii au europenii, afara de cooperarea cu Kremlinul? UE propune „Uniunea Energetica”, adica conectarea conductelor de gaz din tarile membre, astfel incat toate sa fie legate intre ele. Daca aceasta va fi realizata, Bulgaria, chiar si in lipsa gazelor venite prin Ucraina, ar putea primi gaze din Germania sau Polonia, de pilda - insa tot gaze rusesti, in ultima instanta.
Expertii sugereaza si alte solutii: cresterea capacitatilor de stocare ale statelor dependente energetic sau a terminalelor pentru LNG. Agentia Internationala pentru Energie afirma recent ca gasirea de astfel de surse alternative, printre care si gazele de sist, este "esentiala" pentru Europa, in ciuda opozitiei existente in unele state. Dar folosirea de gaze din alte surse decat Gazprom ar duce si la acutizarea conflictului cu compania ruseasca.
Pe de alta parte, daca planul Rusiei de a convinge tarile central si est-europene sa intre intr-o „alianta a gazelor ieftine” va reusi, Romania ar putea ajunge inconjurata de sateliti ai Kremlinului. Astfel incat faptul ca suntem singura tara din regiune care practic nu are nevoie de gazele rusesti ne face un aliat valoros pentru americani – dar si un potential obstacol in calea planurilor Rusiei.
Radu Pirca
Sursa: Pro TV
Etichete: Rusia, Ucraina, gaze, ue, Gazprom, conducta, balcani, gazoduct, aprovizionare,
Dată publicare:
21-04-2015 14:50
