REMEMBER CERNOBIL. 27 de ani de la cel mai grav accident nuclear

 

 

In materialul de mai jos aflati care au fost consecintele fatale ale unui test nereusit, lipsei de experienta si prostului management al situatiei.

FOTO IMPRESIONANTE. Dezastrul de la Cernobil in imagini

Cernobil pe scurt

Centrala Atomoelectrica Cernobil se afla la 18 kilometri de orasul Cernobil si la mica apropiere de orasul ucrainian Pripiat.

Constructia centralei a inceput in anii ’70. In 1977 era gata primul reactor, in 1978 cel de-al doilea, urmat in 1981 de reactorul 3 si, in 1983, de reactorul 4. In 1986, atunci cand a avut loc explozia, erau in constructie reactoarele 5 si 6.

Fiecare dintre cele patru reactoare erau de tip RBMK-1000 si erau capabile sa produca individual 1 GW de putere electrica.

Cea mai mare tragedie nucleara a tuturor timpurilor

26 aprilie 1986, ora 1:23:58 AM. Reactorul numarul 4 de la Cernobil sare in aer. Motivul: o combinatie fatala intre un test nereusit si o echipa de specialisti fara experienta.
Reactorul 4 fusese oprit cu o zi in urma pentru a se efectua mai multe teste legate de siguranta sistemului de racire, care functiona cu ajutorul apei.

Aceleasi teste fusesera efectuate cu ceva vreme inainte pentru alte reactoare si, cu toate acestea, in cazul reactorului 4 ceva nu a mers conform planului. O explozie a avut loc in timpul derularii testelor, iar situatia a scapat de sub control. Au urmat un incendiu si o serie de explozii aditionale, iar miezul reactorului supraincalzit a inceput sa se scufunde incet in sol.

Autoritatile vremii tin totul secret. Abia la 36 de ore de la accident incepe evacuarea populatiei. 1.200 de autobuze apar in oraselul de la numai 3 kilometri distanta de centrala.

Desi era evident ca ceva groaznic se intamplase, iar oamenii erau evacuati, Mihail Gorbaciov decide sa nu informeze opinia publica timp de trei zile. Abia atunci guvernul de la Moscova recunoaste amploarea catastrofei.

 

 

Chiar si asa, in Romania, autoritatile sunt mai preocupate de sarbatorile muncitoresti decat de avertizarea populatiei.
Intre timp, reactorul de la Cernobil continua sa emita radiatii ucigase, echivalente a 400 de bombe de la Hiroshima.

In total, 190 de tone de substante radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri si au fost purtate de curenti. Norul radioactiv a acoperit atunci si Romania.

Oamenii isi amintesc dezastrul total din pricina caruia s-au imbolnavit de cancer la pamani. Alti 1.000 de oameni s-au imbolnavit de cancer tiroidian si au murit in scurt timp.

In urma exploziei, o persona a murit imediat si o a doua, la scurt timp dupa, din cauza ranilor suferite. 28 de operatori ai centralei si pompieri au murit in decurs de trei luni, ca rezultat la expunerea la radiatii.

“Dintre cei 134 de muncitori care s-au ocupat de urgenta de rezolvarea crizei de la Cernobil si care au fost expusi la doze severe de radiatii, 28 au murit in 1986 din cauza sindromului de iradiere acuta si alti 19 au murit intre anii 1987 si 2004 din cauze diferite”, scriu reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii intr-un raport din 2006.

Potrivit statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 3,5 milioane de oameni, dintre care peste 1 milion de copii, au fost afectati de atunci de explozie.

 

Efectele inca se vad. Solul, plantele, apa, pe o raza de 60 de kilometri de centrala, contin doze periculoase de radiatii.

Dupa Cernobil, Romania s-a confruntat cu o crestere a cazurilor de tumori craniene, mai spun specialistii.

Tragedia de la Cernobil ora cu ora

- 1:26:03 A.M. – se da alarma de incendiu;
- 1:28 A.M. – sosesc pompierii din garda Pravik;
- 1:35 A.M. – sosesc pompierii de la Pripiat, din garda Kibenok;
- 1:40 A.M. – soseste Leonid Telyatnikov, condamandantul pompierilor;
- 2:10 A.M. – este stins focul care cuprinsese acoperisul in camera turbinelor;
- 2:30 A.M. – este stins focul care cuprinsese acoperisul din camera principala a reactorului;
- 3:30 A.M. – sosesc pompierii de la Kiev;
- 4:50 A.M. – sunt localizate toate incendiile care izbucnisera intre timp;
- 6:35 A.M. – toate incendiile sunt stinse, cu exceptia incendiului din interiorul reactorului 4, care continua sa arda timp de mai multe zile.

Planuri de constructie pentru un nou scut

In lunile ulterioare accidentului a fost ridicat un perete din beton peste carcasa distrusa a reactorului. Multi dintre muncitorii care au ajutat la constructia acestuia au decedat, tot din cauza radiatiilor la care au fost expusi.

In 2000, Ucraina a inchis definitiv centrala, dupa 14 ani de la catastrofa nucleara.

In ultimii ani insa, structura a devenit extrem de instabila, iar expertii se tem ca, daca se va prabusi, o cantitate catastrofica de radiatii ar putea fi eliberata in atmosfera. Scutul din beton a fost consolidat, iar expertii se asteapta sa mai reziste inca 15 ani. Masurile luate pana acum ar putea sa fie insa insuficiente pentru a impiedica un nou dezastru. Asa ca UE cauta sute milioane de euro pentru a finanta constructia unui scut protector de otel, care sa acopere fostul reactor 4.

Constructia scutului a fost initiativa UE, in cooperare cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si guvernul ucrainian. Acum, insa, oficialii europeni cer si sprijinul financiar al statelor europene.

Uniunea Europeana are nevoie de 740 de milioane de euro pentru a finaliza constructia scutului din otel, menit sa acopere reactorul distrus in explozie, dar si sa stocheze in siguranta combustibilul nuclear din alte reactoare de la Cernobil.

Presedintele Centrului pentru Siguranta Nuclera a UE, Jean-Paul Joulia, a declarat, in timpul unei vizite la locul exploziei, ca Uniunea Europeana a contribuit pana acum cu 500 de milioane de euro la diferite proiecte la Cernobil. Mai mult de jumatate din acesti bani au fost destinati constructiei scutului din otel. Oficialii europeni spera ca guvernele europene si Rusia sa sprijine financiar proiectul.

Noul scut pe care planuieste sa-l construiasca UE va fi cea mai mare structura mobila construita vreodata si una dintre cele mai mari constructii din lume. Va avea 108 metri in inaltime, 257 in lungime si 164 de metri in latime.

Constructia acestuia a inceput deja, intr-o zona adiacenta reactorului. Cand va fi finalizat, va fi impins spre reactor, acoperindu-l in intregime.

Dupa ce scutul va fi asezat la locul destinat, se va incerca dezarmarea reactorului. Interventia umana va fi “minima”, spun reprezentantii UE. Acestia au admis insa si faptul ca vor exista persoane care vor trebui sa se expuna la doze periculoase de radiatii.

 

 

In 19 aprilie, guvernul Ucrainei a reusit sa stranga 550 de milioane de euro, din cele 740, cate sunt necesare pentru construirea noului sarcofag. 110 milioane vin numai din partea Uniunii Europene. Donatorii internationali, prezenti in 19 aprilie la Kiev, au promis insa ca vor da in cele din urma si restul sumei.

Noul sarcofag ar trebui sa fie gata in 2015.

Cernobil, orasul-fantoma. Impactul asupra lumii

Nu doar Ucraina a fost afectata de radiatii. In urma deflagratiei un nor radioactiv s-a format pe cer, iar ploi radioactive si un nivel crescut de radiatii a fost semnalat in partile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei si chiar si in partile estice ale Americii de Nord. Suprafate mari din Ucraina, Belarus si Rusia au fost, de asemenea, puternic contaminate. Efectele exploziei s-au simtit si in Romania si au atras atentia specialistilor.

Toata Europa era in panica pentru ca nu se cunosteau detalii oficiale, cel putin la inceput. Uniunea Sovietica a respins ajutorul international. Pana la urma, au fost evacuate 336.000 de persoane.

Raportul Forului Cernobil din anul 2005, condus de Agentia Internationala a Energiei Atomice (IAEA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO), a atribuit tragediei 56 de decese directe (47 de lucratori si 9 copii cu cancer tiroidian) si a estimat ca mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane expuse radiatiilor pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian intre copiii diagnosticati in 2002.

 

 

Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei.

Mai locuieste cineva in preajma centralei?

Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525.

Autoritatile au instaurat o zona de excludere (sau interzisa), pe o raza de 30 de kilometri de la centrala, unde accesul este limitat. Chiar si asa, un numar de 400 de oameni au hotarat sa se intoarca la locul tragediei si sa-si continue vietile acolo.

Mai jos gasiti povestea unui cuplu care traieste la Cernobil realizata de reporterii CNN:

 

 

Cum a afectat catastrofa nucleara de la Cernobil Romania?

Depunerile radioactive au afectat Romania mai ales in primele zile ale lunii mai, din cauza schimbarii directiei vantului.

Zonele in care s-au inregistrat depunerile radioactive cele mai mari sunt la nivelul celor montane din lantul Carpatic. Informatii privind explozia au ajuns la populatie in data de 2 mai, iar distributia tabletelor cu iodura de potasiu a inceput tardiv, la 3 si 4 mai.

Intr-un studiu longitudinal efectuat de Institutul de Sanatate Publica, intre 1986 si 1994, pe un lot de 310 copii, cu varste intre 0 si 6 ani, au fost studiate posibile efecte ale accidentului: morbiditate crescuta, intarziere in dezvoltarea fizica si valori mai scazute ale coeficientului de inteligenta. Dintre afectiunile cu contributie mai mare la cresterea morbiditatii, mai frecvent observate au fost cele ale sistemului osteoarticular si cariile dentare. Indicatorii privind dezvoltarea, talia si greutatea au fost sensibil mai scazuti in cadrul lotului probant, iar diferentele in ceea ce priveste dezvoltarea psihica au fost nesemnificative statistic.