O noua tara ar putea aparea in curand in sud-estul Europei. Presedintele ei isi declara “afectiunea” fata de Rusia

harta balcani

Incepand din noiembrie, o regiune din Balcani ar putea intra pe drumul spre dobandirea independentei, creand astfel premisele pentru un conflict deschis la nici 300 de kilometri de granitele Romaniei.

15 noiembrie: retineti aceasta data, fiindca ar putea fi ziua in care Republica Srpska face primul pas spre independenta completa. Este ziua in care cetatenii acestei “entitati” – termenul oficial pentru Srpska, una dintre partile componente ale Bosniei-Hertegovina – voteaza daca mai accepta sau nu autoritatea Inaltului Reprezentant al Comunitatii Internationale. Inaltul Reprezentant este “arbitrul” impus prin Acordurile de la Dayton, ce au pus capat conflictului sangeros din Bosnia si Hertegovina. El are puterea de a demite oficiali si a impune legi in cazul in care constata ca Acordurile au fost incalcate iar pacea fragila din Bosnia-Hertegovina ar fi astfel amenintata.

Referendumul din 15 noiembrie a fost initiat de Milorad Dodik, presedintele Republicii Srpska, si are o singura intrebare: “Sustineti impunerea neconstitutionala si neautorizata a legilor de catre Inaltul Reprezentant al Comunitatii Internationale in Bosnia-Hertegovina, in special a legilor privind Curtea si Parchetul din Bosnia si Hertegovina, si implementarea acestor decizii pe teritoriul Republicii Srpska?

Pe scurt, o majoritate de NU la referendum ar insemna ca “entitatea” sarba din Bosnia si Hertegovina refuza sa recunoasca Curtea si Parchetul instituite de Acordurile de la Dayton ca autoritate suprema in domeniul judiciar si isi aroga dreptul de a respinge deciziile Inaltului Reprezentant. Practic, o negare a Acordurilor care acum doua decenii au pus capat razboiului din fosta republica iugoslava - si care includ si Constitutia in vigoare.

Citește și
OMON, luptator antiterorist rus
Statul Islamic a ajuns pana in Rusia. Lupte intre jihadisti si fortele antiteroriste, in Caucaz
O teroristă germană din Facțiunea Armata Roșie, căutată de 30 de ani și acuzată atacuri cu bombă și jafuri armate, a fost arestată la Berlin

Motivul invocat de liderul de la Bania Luka e acela ca respectivele instante judecatoresti inchid ochii la crimele de razboi ale “bosniacilor”, dar ii pedepsesc sever pe sarbi. Dodik e cunoscut pentru luarile sale de pozitie nationaliste, dar si pentru faptul ca a fost urmarit de procurorii germani intr-un dosar de coruptie care, insa, s-a blocat in instantele din Srpska.

Iar ca intentiile sale sa fie clare, Dodik a precizat, cu ocazia realegerii sale ca presedinte in aprilie, ca intentioneaza sa organizeze si un referendum privind independenta, in 2018 - in cazul in care “nu apar semne vizibile de stabilizare si respect privind pozitia internationala a Republicii Srpska” si daca aceasta nu primeste pana in 2017 controlul complet asupra puterii judecatoresti. Mai simplu spus, daca nu primeste independenta “de facto” in urmatorii 3 ani, va organiza un referendum care sa consfinteasca independenta “de jure”.

Referendumul din 15 noiembrie a fost criticat chiar si de premierul sarb, care i-a cerut in iulie lui Dodik sa reconsidere decizia organizarii acestuia. Liderul din Srpska a promis ca se va gandi, dar nu s-a abatut de la planul sau initial. Cum acesta a fost aprobat atat de legislativul din Srprksa, cat si de Curtea Constitutionala a “entitatii”, singurul care poate cere anularea referendumului este chiar Inaltul Reprezentant, austriacul Valentin Inzko. Insa, potrivit Foreign Policy, atat UE cat si Statele Unite i-au cerut acestuia sa nu se implice, deoarece risca sa-si compromita autoritatea neavand niciun instrument prin care sa-i oblige pe sarbii bosniaci sa anuleze referendumul.

Dodik, pe de alta parte, are sustinerea Kremlinului. “Referendumul din Republica Srpska este o chestiune de politica interna”, este pozitia oficiala a ambasadorului Rusiei in Bosnia si Hertegovina, confirmata ulterior si de Ministerul de Externe de la Moscova. Diplomatul rus invoca drept argument faptul ca “exista obiectii serioase la adresa sistemului judiciar din aceasta tara”, care e “ineficient”si ii defavorizeaza pe sarbi. Recent, Rusia l-a sustinut pe Dodik si atunci cand a fost vorba si despre nerecunaosterea ca genocid a masacrului din Srebrenica, in care armata sarbilor bosniaci a ucis peste 8.000 de musulmani in iulie 1995.

Nu e de mirare ca Dodik a declarat acum o saptamana ca “Srpska are o afectiune speciala pentru Rusia pe care Occidentul o vede uneori cu spaima iar alteori cu aroganta”. “Suntem convinsi ca Occidentul are intentii rele la adresa sarbilor din Bosnia si Hertegovina si din Republica Srpska si ar fi gresit sa ne asumam ca elita politica occidentala poate fi imblanzita prin supunerea noastra”, a spus cu acelasi prilej Dodik, cerand respingerea oricaror decizii impuse de “Occident”.

Presedintele din Srpska s-a intalnit cu Putin in toamna anului trecut (foto sus). Dodik spunea atunci ca "sustine Rusia fara nicio discutie" si puncta un element extrem de important in relatia cu Moscova: acordul cu Gazprom, prin care au fost eliminatii intermediarii, astfel ca Srpska sa primeasca gaze la un pret mai redus printr-o ascoiere intre compania rusa si autoritatile din republica ex-iugoslava.

Inaltul Reprezentant Valentin Inzko (foto jos) a avertizat la inceputul lunii septembrie ca, “daca actualul curs al politicii autoritatilor din Republica Srpska va continua, exista un risc crescut ca Bosnia si Hertegovina sa se indrepte spre dezintegrare, ceea ce va avea implicatii semnificative pentru pacea si securitatea internationala”. De asemenea, 7 dintre cei 8 ambasadori ai tarilor Consiliului de Implementare a Pacii au declarat ca referendumul violeaza Acordurile de la Dayton. Al optulea ambasador, cel al Rusiei, a fost “indisponibil”.

Aceasta pozitie a fost confirmata de Inzko, care, intr-un interviu recent a avertizat ca referendumul “Anti-Dayton” risca sa afecteze economic Srpska – si in niciun caz nu va ajuta la integrarea europeana a acesteia. Intrebarea e insa daca republica condusa de Dodik isi doreste sa intre pasnic in UE, impreuna cu restul bosniacilor, sau sa se apropie de Rusia, fie si cu riscul unui nou conflict in spatiul ex-iugoslav.

Radu Pirca

Articol recomandat de sport.ro
Roman Abramovich a încercat să-l salveze pe Navalny printr-un schimb de prizonieri
Roman Abramovich a încercat să-l salveze pe Navalny printr-un schimb de prizonieri
Citește și...
Prima declaratie a lui Putin despre interventia in Siria.
Prima declaratie a lui Putin despre interventia in Siria. "Singura cale corecta de a lupta cu terorismul international"

Liderul de la Kremlin si-a justificat decizia de a declansa o interventie militara in Siria in sprijinul regimului al-Assad.
 

Statul Islamic a ajuns pana in Rusia. Lupte intre jihadisti si fortele antiteroriste, in Caucaz
Statul Islamic a ajuns pana in Rusia. Lupte intre jihadisti si fortele antiteroriste, in Caucaz

Cea mai temuta organizatie terorista are acum si o „filiala” in Rusia. Anuntul a fost facut de Kremlin, cu prilejul anihilarii unui grup inarmat in Caucaz

"Primavara bosniaca". Manifestatii fara precedent impotriva saraciei si a coruptiei clasei politice din Bosnia

De trei zile, Bosnia e cuprinsa de manifestatii fara precedent impotriva saraciei si a coruptiei clasei politice. Protestele au devenit treptat violente, iar manifestantii au dat foc catorva cladiri guvernamentale din trei orase.

Recomandări
Reacția Ucrainei după ce Macron a spus că nu poate fi exclusă o trimitere de trupe occidentale în războiul cu Rusia
Reacția Ucrainei după ce Macron a spus că nu poate fi exclusă o trimitere de trupe occidentale în războiul cu Rusia

Declaraţiile preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit cărora ”nu poate fi exclusă” o trimitere a unor trupe la sol din Occident în Ucraina sunt un ”semnal bun”, îşi exprimă marţi bucuria preşedinţia ucraineană.

MAE confirmă că cele două românce, mamă și fiică, au murit în tragicul incendiu din Valencia
MAE confirmă că cele două românce, mamă și fiică, au murit în tragicul incendiu din Valencia

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunșat marți seara că autoritățile spaniole au notificat reprezentanții Consulatului României că au finalizat procesul de identificare a victimelor din incendiul care s-a produs în urmă cu câteva zile în Valencia.

Pîrvulescu, despre ipoteza trimiterii de trupe occidentale în Ucraina: „N-a fost o scăpare a lui Macron. A făcut-o special”
Pîrvulescu, despre ipoteza trimiterii de trupe occidentale în Ucraina: „N-a fost o scăpare a lui Macron. A făcut-o special”

Ipoteza trimiterii de trupe occidentale în Ucraina le dă fiori reci tuturor europenilor care încă speră că războiul nu se va extinde. Punerea în practică pare totuși foarte îndepărtată, cred analiștii.