Loganul din Iran ar putea fi îngropat de Trump. Când s-a lansat se vindea cu liste de aşteptare
O consecinţă neaşteptată a retragerii SUA din acordul nuclear cu Iranul ar putea fi dispariţia unei variante „exotice” a Logan-ului – Renault Tondar.
Retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul şi mai ales sancţiunile anunţate ulterior pentru firmele europene care continuă să facă afeceri cu Teheranul după expirarea termenului de 180 de zile ameninţă giganţii auto francezi Renault şi PSA – ambele companii având fabrici în republica islamică şi controlând împreună peste 35% din piaţa auto locală. Potrivit publicaţiei economice franceze Challenges, Renault (care se află printre acţionarii revistei) se teme că, în cazul în care va continua să opereze în Iran, ar putea produce probleme în SUA partenerului său strategic, Nissan.
PSA s-a retras oficial din Iran în 2012, la presiunea partenerului american de atunci, General Motors, dar continuă să rămână numărul 1 pe piaţa locală, cu Peugeot 405 şi 206 produse local, cu piese contrafăcute în China. Renault are în continuare o fabrică în Iran şi în 2016 şi-a extins capacitatea de producţie la 350.000 de unităţi în urma unui acord cu oficialii de la Teheran. Iar cel mai popular model al celor de la Renault este prima variantă de Logan, comercializată în Iran din 2007 sub numele Tondar („tunet”).
Producţia Logan-ului iranian a început acum 11 ani, în fabricile producătorilor locali IKCO, Saipa şi Pars Khodro, sub egida Renault Pars – un joint-venture în care Renault deţine 49% din acţiuni, restul fiind controlate de statul şi companiile iraniene.
Iranienii dornici să cumpere un Tondar s-au înscris la început pe liste de aşteptare, la fel ca românii înainte de 1989, peste 100.000 de persoane depunând avansul de aproximativ 5.000 de euro. Preţul final al maşinii, estimat iniţial la 8.600 euro pentru varianta full-options, e însă greu de calculat, dată fiind inflaţia din Iran, dar nu depăşeşte 10.000 de euro pentru versiunea cu cutie automată de viteze.
Producţia Loganului iranian a fost afectată de sancţiunile anunţate în 2013 de Casa Albă şi ridicate odată cu acordul nuclear din 2015. Potrivit Telegraph, timp de 6 luni fabricile din Iran nu au putut produce maşini din cauză că nu puteau primi componentele produse în România, ca urmare a sancţiunilor americane.
CITESTE ŞI: Ce consecinţe va avea pentru România ieşirea SUA din acordul nuclear cu Iranul
Anul trecut, Renault a vândut 160.000 de maşini în Iran, Costurile salariale sunt scăzute – mai marti decât în Maroc, dar mai mici decât în România, mâna de lucru este bine pregătită iar piaţa a crescut constant după acordul din 2015. De asemenea, infrastructura rutieră este mult mai bună în republica islamică – potrivit celui mai recent clasament al calităţii drumurilor realizat de World Economic Forum, Iranul e pe locul 71 iar România, pe locul 120.
Toate acestea ar putea însă conta mai puţin decât riscul ca Nissan, partenerul strategic al Renault, să fie lovit de sancţiuni în Statele Unite, unde deţine o cotă de piaţă în jurul a 10% şi a vândut în 2017 aproape 1,6 milioane de vehicule - de zece ori multe ca Renault în Iran.
Pe de altă parte, ministrul Economiei şi Finanţelor de la Paris, Bruno le Maire, a declarat miercuri că „nu este acceptabil ca SUA să devină jandarmul mondial al Economiei”. „În ultimii doi ani, Franţa şi-a triplat excedentul comercial în relaţia cu Iranul”, a spus le Maire, care a criticat ideea că Statele Unite pot aplica „sancţiuni extrateritoriale”, scrie Le Monde. Astfel că soarta Loganului iranian ar putea fi decisă, în următoarele zile sau, cel mult, săptămâni, de modul în care guvernul francez reacţionează la sancţiunile anunţate de Casa Albă.
Radu Pircă
