Bugetul UE 2014-2020. Tocmeala bogatilor cu rudele sarace din Est si Sud

Desi bugetul UE trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de tari din Consiliu, plus Croatia, dezbaterea in jurul acesteia a generat discordie si polemici intense.

Taberele si cifrele

Statele UE par impartite in doua tabere, in cea a tarilor net contributoare stand membrii mai vechi si mai bogati ai Uniunii cum ar fi Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria, care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro propusa de Comisia Europeana pentru perioada celor sapte ani. Bugetul actual al UE, pentru exercitiul 2007-2013, a fost de 993 miliarde euro. O reducere substantiala, de circa 150 miliarde euro, a noului cadru bugetar sub plafonul stabilit pentru 2007-2020 a fost ceruta ferm in ultimele luni din capitale ca Londra si Stockholm, argumentul principal fiind ca taierile de austeritate in perioada de recesiune trebuie operate si la bugetul UE, nu numai in bugetele nationale.

De cealalta parte se afla asa-numitul grup al "Prietenilor Coeziunii", format din 15 tari din Centrul si Estul Europei, precum si tarile din flancul sudic al UE - Spania, Grecia, Portugalia - beneficiare nete in ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune. Politica de Coeziune vizeaza reducerea decalajelor intre tarile dezvoltate si cele nou venite in clubul UE, acestui capitol fiindu-i alocat circa 43% din totalul bugetului UE, celalalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricola Comuna (PAC), din care se fac platile directe pentru fermieri.

Un alt grup de tari cum ar fi Franta, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse sa accepte reducerea acestuia, amenintand ca vor folosi dreptul de veto daca taierile vor afecta drastic nivelul banilor promisi fermierilor lor.

Negocierile purtate la nivelul expertilor din Consiliul Afaceri Generale (CAG) nu au produs rezultate notabile in ultimele sase luni. O propunere de compromis facuta la sfarsitul lunii octombrie de catre presedintia cipriota a Consiliului UE, care reducea cu 50 miliarde propunerea de 1.033 miliarde de euro a Comisiei, a fost abandonata in urma cu o saptamana din cauza protestelor grupului de tari nordice.

 Pe de alta parte, Partidul Conservator i-a fortat mana premierului britanic David Cameron, trecand prin Parlamentul de la Londra o rezolutie care cere reducerea bugetului UE fata de perioada 2007-2020. Cameron a amenintat explicit cu exercitarea dreptului de veto al tarii sale la Consiliul de saptamana aceasta. Suedia, o alta tara in care opinia publica este obosita de prelungirea crizei din zona euro si de banii pompati in economiile membrilor sudici, a devenit campioana acestei tabere, continuand sa propuna reduceri de 100-150 miliarde fata de bugetul actual.

O noua propunere care reduce nivelul avansat de Comisie cu 75-80 de miliarde, la un nivel total de circa 955 miliarde, a fost facuta saptamana trecuta de presedintele Consiliul European, Herman Van Rompuy. Propunerea este considerata a avea suportul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE. Cancelarul Angela Merkel doreste neaparat realizarea compromisului si atingerii consensului, avand in vedere ca un esec ar reprezenta un nou semnal prost pentru economia si starea de spirit din UE. Merkel doreste si ca ultimul Consiliu European din acest an, cel din decembrie, sa nu mai fie perturbat de tema cadrului bugetar si sa se concentreze pe solutiile pentru criza din zona euro.

Propunerea Van Rompuy taie 30 de miliarde de euro de la Politica de Coeziune si 25 de miliarde de la PAC, dezavantajand net tari ca Polonia, Spania, dar si Romania. Franta si Irlanda sunt de asemenea nemultumite de propunerea Van Rompuy, oficiali din toate aceste tari invocand zilele trecute recurgerea la dreptul de veto ca masura de ultima instanta.

Esecul reuniunii nu e exclus

Pe acest fond, analistii tind sa incline ca aceasta reuniune a Consiliului European va reprezenta un esec, liderii europeni avand de aparat pozitii prea divergente pentru a ajunge la un numitor comun, chiar si dupa sedinte prelungite. Negocierile sunt complicate si de divergentele intre Comisie, Consiliu si Parlamentul European privind rectificarea bugetara pe 2012, in acest moment conturile UE inregistrand o gaura de 7 miliarde de euro. De asemenea, neintelegeri sunt si pe bugetul institutiilor UE pentru 2013.

Cheia atingerii consensului la Consiliile Europene afectate de diferende a fost intotdeauna realizarea compromisului Germania-Franta. Mai ales Marea Britanie si uneori Polonia au avut precedente de rezistenta solitara indelungata, fiind considerate nuci greu de spart la acest Consiliu. In prezent, atat Londra cat si Varsovia se situeaza ele insele pe pozitii ireconciliabile, un factor in plus care indica o eventuala nereusita.

Un expert german citat de publicatia EU Observer a amintit ca si in 2005 a fost nevoie de negocieri prelungite si doua reuniuni ale Consiliului pentru realizarea compromisului privind bugetul 2007-2013. Un esec la nivelul Consiliului din aceasta saptamana ar putea calma spiritele in opiniile publice din tarile membre, repliate pe fondul recesiunii pe pozitii nationaliste. Sefii de stat si de guverne ar putea invoca, la fel ca in 2005, faptul ca nu au cedat in prima mare batalie pentru resursele financiare europene, insa mai departe e nevoie si de compromisuri pentru a nu bloca proiectul european, profitabil pana la urma pentru toata lumea.

Potrivit unui calendar optim de desfasurare a programarii bugetare a UE, cifrele trebuie sa fie definitivate, inclusiv printr-un vot al plenului PE, pana in martie-aprilie anul viitor, urmand ca apoi fiecare tara sa dispuna alocarile pe capitolele nationale. Daca nu va fi realizat compromisul pana in a doua parte din 2013, pentru 2014 se va intra pe un buget anual, echivalent cu alocarea din 2013.

Banii pentru Romania

 Romania ar fi trebuit sa primeasca intre 45 si 47 miliarde de euro, conform propunerii totale de 1.033 de miliarde de euro inaintata de Comisia Europeana. Aceasta suma ar asigura un surplus consistent fata de cei 35 miliarde de euro alocati in 2005 pentru perioada 2007-2013, cand Romania a fost nou intrata la masa negocierilor si a fost nevoita sa cedeze cererilor altora, dar avea si un PIB mai redus.

Propunerea Van Rompuy reduce insa cu circa 8 miliarde de euro aceasta suma, introducand si unii algoritmi de calcul considerati discriminatorii de oficiali din Guvernul de la Bucuresti, potrivit unor surse citate de Mediafax. Potrivit propunerii actuale a Comisiei Europene, alocarea anuala pentru fondurile de coeziune poate fi de cel mult 2,5% din PIB-ul tarii. Astfel, daca pragul din PIB este redus la 2,4%, este stabilit si un plafon de 15% pentru fondurile suplimentare primite peste bugetul 2007-2013 pentru tarile cu o rata de absorbtie sub 60%.

Rata de absorbtie a Romaniei pe fondurile de coeziune nu depaseste in prezent 10%, iar acest criteriu pare introdus special pentru a reduce alocarea tarii noastre. Argumentele negociatorilor Guvernului Romaniei au fost ca, prin propunerea Van Rompuy, Romania este penalizata suplimentar, avand in vedere ca a fost sanctionata oricum de Comisia Europeana pentru nereusitele actualei perioade de programare. De asemenea, banii pe care Romania nu reuseste sa ii cheltuiasca in perioada stabilita se intorc oricum la bugetele nationale ale tarilor net contributoare din Vestul si Nordul Europei.

Ramane de vazut in urmatoarele zile cat de mult va reusi Romania sa apere alocarea initiala a Comisiei, avand in vedere ca negocierea poate fi dusa de pe pozitii puternice numai daca este dublata de vocea unor aliati puternici.