Bucurestiul cainilor maidanezi. "Minunea" care a provocat scaderea numarului persoanelor muscate

Caini maidanezi #special

Numarul bucurestenilor muscati de maidanezi s-a injumatatit fata de anul trecut. Am gasit oare o solutie? Oare autoritatile sunt atat de eficiente pe cat par sau se intampla cu totul altceva?

Cifrele care au fost publicate recent de Autoritatea pentru Supravegherea si Protectia Animalelor (ASPA) arata ca in perioada septembrie-noiembrie a acestui an 1.117 bucuresteni au fost muscati de cainii fara stapan, in timp ce in acelasi interval al anului trecut cifra era de 2.290. Asta inseamna o scadere cu 51%.

Daca pastram aceasta tendinta, un calcul simplu ne arata ca in 10 ani nimeni nu va mai fi muscat de caini. De fapt, peste numai 5 ani am avea un numar apoximativ de 35 de cazuri de oameni muscati de maidanezi, deci am vorbi despre cateva accidente izolate, nicidecum despre un fenomen.

In acest scenariu optimist, cazul unui om muscat de caine vagabond va fi la fel de inedit precum cazul unui om muscat de o iguana.

Cati caini avem comparativ cu anul trecut?
Statistica persoanelor muscate arata foate incurajator dar, inainte sa ne imbatam cu optimism, sa vedem cum se explica aceasta stare de lucruri. Cazurile de oameni muscati apar atunci cand cainii si oamenii se intalnesc pe strada. In ultimul an au fost cu 51% mai putini oameni muscati, deci ceva s-a injumatatit, in termeni de cifre. Clar, nu poate fi vorba de oameni: e destul de evident ca numarul bucurestenilor care circula pe strada nu s-a injumatatit fata de anul trecut!

Citește și
Caini
Protest in Capitala. Oamenii au cerut introducerea normelor care reglementeaza legea maidanezilor

Pe de alta parte, in ce priveste cainii fara stapan nu putem spune ca numarul lor nu s-a injumatatit in 12 luni. Acum sunt apoximativ 64.000 de caini vagabonzi in Bucuresti, conform estimarilor oficiale ale ASPA. Chiar daca nu avem o cifra oficiala pentru anul 2012, putem deduce usor ca numarul nu putea fi dublu, ci mai degraba egal cu cel de anul acesta, si asta din 3  motive evidente:

1. Nu a existat vreun program oficial de eutanasiere a maidanezilor, pentru ca nu exista un suport legal pentru asa ceva.

2. Orice actiune clandestina de linsare care ar fi capturat si ucis 64.000 de caini ar fi lasat urme si ar fi fost descoperita destul de repede de autoritati. Mai ales ca ochiul atent al ONG-urilor urmareste indeaproape ce se intampla cu aceste animale.

3. Populatia de caini fara stapan nu putea sa se injumatateasca in mod natural intr-un singur an. Mai degraba cainii s-au inmultit, asa cum le dicteaza instinctul si asa cum se intampla de multi ani incoace.

Cat de eficienti am fost?
E drept ca in ultimul an numarul adaposturilor pentru caini a crescut, insa nu a crescut suficient cat sa explice injumatatirea numarului bucurestenilor muscati de maidanezi. Intr-o conferinta de presa, coordonatorul ASPA, Razvan Bancescu, a anuntat cu mandrie ca in perioada 1 septembrie – 30 noiembrie au fost capturati 4.178 caini care au ajuns apoi in adaposturile administrate de Primarie.

Deloc intamplator, asta se intampla in perioada imediat urmatoare tragicului deces al lui Ionut Anghel, copilul de patru ani ucis de cainii maidanezi pe 2 septembrie 2013. Sub presiunea opiniei publice, ASPA a intensificat atunci eforturile de capturare a maidanezilor, rezultand acest record de eficienta.

Insa tragedia baietelului a aprins spiritele si de cealalta parte a baricadei. Iubitorii de animale s-au mobilizat si ei si au inceput sa adaposteasca masiv cainii strazii, intr-o incercare disperata de a-i salva de la eutanasiere. Conform estimarilor ASPA, circa 10.000 de caini din Bucuresti sunt acum inchisi in adaposturi ilegale, fara sa fi fost adoptati sau castrati, ci doar ascunsi de autoritati.

Asadar, am reusit sa inchidem jumatate din caini?

Nu. Daca in cele trei luni super-productive au fost capturati 4.178 caini, atunci in 12 luni trebuie sa se fi capturat un numar maxim de 16.612 caini. Cel mai probabil insa, cifra este mult mai mica, pentru ca in aceste trei luni de toamna au functionat 16 echipe de hingheri, pe cand inainte de momentul decesului lui Ionut Anghel exista o singura echipa. Sa mai adaugam si faptul ca cei 16.612 caini puteau fi capturati doar treptat, pe parcursul unui an, deci au mai avut cateva luni in care ar fi putut musca.

Si ca mare parte din caini au fost adoptati de ONG-uri care i-au castrat si i-au eliberat. Chiar si asa, acceptand ca in ultimul an au fost capturati 16,612 caini, asta nu ar putea explica decat o scadere cu maximum 13% a numarului de oameni muscati, nu una de 51%. Si atunci, cum se explica?

In conflictul dintre caine si om, cel mai inteligent a cedat

Asadar, toate masurile luate de autoritatile locale si de ONG-uri nu pot explica decat in mica masura aceasta ameliorare a situatiei. Atunci, marele merit cui revine? Evident, meritul nu poate fi decat al bucurestenilor. Cel mai probabil, expunerea mediatica a cazurilor de oameni muscati de caini i-a facut pe bucuresteni sa fie mai prudenti in ceea ce priveste contactul cu maidanezii.

Oamenii au invatat rapid cateva reguli care ii ajuta sa ajunga acasa intregi: evita zonele cu maidanezi, nu stabilesc contact vizual cu animalele, evita mersul pe bicicleta in apropierea haitelor, folosesc dispozitive speciale cu ultrasunete, spray-uri speciale care tin animalele la distanta si altele asemenea.

Intr-un cuvant, bucurestenii s-au adaptat. De nevoie. 

Comentati acest subiect pe Twitter -► @StirileProTV

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Femeia din Dambovita sfasiata de caini, dusa la un spital din Capitala. Politia cauta vinovatul
Femeia din Dambovita sfasiata de caini, dusa la un spital din Capitala. Politia cauta vinovatul

Politistii din Dambovita il cauta si la aceasta ora pe barbatul banuit ca ar fi proprietarul unor caini ce au sfasiat o batrana.

Protest in Capitala. Oamenii au cerut introducerea normelor care reglementeaza legea maidanezilor
Protest in Capitala. Oamenii au cerut introducerea normelor care reglementeaza legea maidanezilor

Dupa lungi discutii si amanari, normele care reglementeaza legea cainilor fara stapan ar putea fi aprobate saptamana viitoare.

Capitala ramane un urias adapost in aer liber pentru maidanezi. Ultima solutie a autoritatilor
Capitala ramane un urias adapost in aer liber pentru maidanezi. Ultima solutie a autoritatilor

La 3 luni de la moartea tragica a lui Ionut Anghel, Bucurestiul ramane un urias adapost in aer liber pentru maidanezi. Din cei 65.000 de caini vagabonzi, autoritatile estimeaza ca au reusit sa stranga doar 6 la suta.

Fratele lui Ionut Anghel, audiat de procurori, in prezenta unui psiholog
Fratele lui Ionut Anghel, audiat de procurori, in prezenta unui psiholog

Fratele lui Ionut Anghel va fi audiat marti de procurorii Parchetului instantei supreme, la sediul unui centru, in prezenta unei comisii specializate din care face parte si un psiholog, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.