Adio, Cotroceni! Istoria Romaniei in cei 10 ani in care Traian Basescu a fost presedintele "jucator" al tarii


Ultimul update: Miercuri 31 Decembrie 2014 07:14
Data publicarii: Marti 16 Decembrie 2014 13:50
Categorie: Special
Traian Basescu - 2

In cele doua mandate pe care le-a avut ca sef de stat, Traian Basescu s-a remarcat prin implicarea directa in viata politica, economica, sociala si externa a Romaniei, respectand eticheta pe care singur si-a definit-o, aceea de “presedinte-jucator”.

S-a autoinvitat la sedintele de Guvern, s-a certat cu premierii, s-a luptat cu partidele de la putere, a fost primul presedinte suspendat de doua ori si a criticat dur Parlamentul caracterizat de coruptie.

Pe plan extern, a incercat sa tina cat mai stransa relatia cu Republica Moldova, a batut palma cu Barack Obama pentru instalarea unui scut antiracheta in Deveselu si s-a tinut tare in fata Rusiei, pe care a acuzat-o ca sprijina terorismul, in contextul conflictului armat din Ucraina. Intr-un cuvant, a incercat sa se tina de cuvantul dat in campania electorala din 2004, care l-a facut pentru prima data presedinte, mergand pe axa "Axa Bucuresti - Londra - Washington".

Pe 21 decembrie 2014, Traian Basescu va fi scapat de cea mai mare umilinta a vietii sale, dupa cum declara in 2011, in emisiunea “Dupa 20 de ani”, difuzata la PRO TV. Seful statului a spus atunci ca functia de presedinte a reprezentat pentru el "cea mai mare umilinta a vietii" sale, explicand ca, cel putin dupa 2007, s-a simtit jignit in continuu.

2004: Traian Basescu obtine primul mandat de presedinte dupa o repriza de ... lacrimi

Traian Basescu si-a inceput mandatul de presedinte al Romaniei printr-o lovitura de teatru. Candidatura sa a picat ca o bomba in mijlocul unei conferinte de presa – devenita deja celebra – cand Theodor Stolojan a anuntat ca renunta la cursa pentru Cotroceni din cauza unor probleme medicale. Imaginea cu Traian Basescu plangand si “sacrificandu-se” pentru binele Aliantei D.A. a facut inconjurul lumii, fiind preluata inclusiv de agentiile internationale de presa.

Si-a preluat primul mandat pe 21 decembrie 2004, dupa o confruntare electorala "istorica" cu Adrian Nastase, in care a surprins opinia publica vorbind de comunisti: “Mai, Adriane, ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns pana la urma sa aleaga intre doi fosti comunisti?” Prin aceasta remarca bine calculata, Traian Basescu isi asuma imaginea de fost comunist, insa in acelasi timp dadea si un semnal electoratului ca este gata sa isi schimbe imaginea.

Nici campania sa electorala nu a fost una obisnuita pentru “scena normala” a politicii romanesti, candidatul Aliantei Dreptate si Adevar promitand pe toate afisele ca romanii vor avea o viata frumoasa cu el, prin celebrul slogan “Sa traiti bine!”. De altfel, el primul sau mandat este caracterizat de impunerea cotei unice de 16% si reducerea impozitului pe profit.

Mai trebuie remarcat si faptul ca Traian Basescu a iesit invingator cu 51,23% din totalul voturilor exprimate, devansandu-l pe contracandidatul sau, Adrian Nastase, care a obtinut 48,77%, desi fostul premier conducea in sondaje.

2005: Incep razboaiele lui Basescu cu Voiculescu si Tariceanu

In 2004, Traian Basescu a castigat presedintia, insa nu si Parlamentul, unde majoritatea era detinuta de PSD. Atunci, Traian Basescu si-a aratat pentru prima data “puterea” de presedinte-jucator, convingandu-l pe Dan Voiculescu sa vina cu partidul sau, Partidul Umanist Roman, pe langa Alianta D.A. Astfel, cu ajutorul lui Voiculescu, la sfarsitul lunii decembrie, Guvernul PDL-PNL primeste votul de investitura in Parlament, desi alegerile parlamentare fusesera castigate de PSD. Nu dureaza insa mult, iar Basescu loveste din nou: “Sunt un adept al unor alegeri anticipate imediate pentru a scapa de o solutie imorala care se numeste PUR”, anunta seful statului pe 5 ianuarie 2005. Neoficial, acesta este inceputul razboiului dintre Basescu si Voiculescu. Drept urmare, acesta din urma schimba numele partidului din “umanist” in “conservator” si este initiatorul primei actiuni de suspendare a celui care “l-a tradat”. Expresia “solutie imorala” a ramas insa lipita si acum pe fruntea Partidului Conservator, care, oficial, nu mai este condus de Voiculescu.

Anul 2005 debuta astfel printr-o perioada de framantari politice, fiind fluturata ideea alegerilor anticipate. Alianta DA incepe sa faca noi planuri electorale si ii cere premierului Calin Popescu Tariceanu sa demisioneze, ca sa provoace alegeri anticipate. Liberalul promite ca se va tine de cuvant.

In aceasta perioada, presedintele se remarca prin participarea sa la sedintele de Guvern, pe care le si conduce, prin criticile la adresa ministrilor care gestionau criza aviara, dar mai ales prin indicatiile “pretioase” in operatiunile de administrare a zonelor afectate de inundatiile puternice. In acest context al inundatiilor din iulie 2005, cand zeci de oameni au murit, premierul Calin Popescu Tariceanu da semnalul razgandirii si anunta ca nu mai demisioneaza, deoarece tara se confrunta cu probleme grave. "Nu e momentul abandonului. Lasitate ar fi fost sa demisionez acum", a explicat Tariceanu. Din acest moment, relatiile dintre cei doi se inrautatesc si incepe un nou episod al “razboaielor Basescu”, episodul Tariceanu.

In 2006, Basescu afirma public faptul ca regreta ca l-a numit pe Tariceanu in functia de premier si are loc prima disputa cu acesta, pe tema retragerii trupelor romanesti din zonele de conflict. Aceasta decizie era sustinuta de PNL, insa nu si de presedintele Romaniei, care se opunea puternic retragerii trupelor romanesti din Irak. In martie 2007, premierul Calin Popescu Tariceanu prezinta un comunicat de presa al Guvernului Romaniei, in care anunta ca preia, pentru un timp limitat, cu titlu interimar, responsabilitatile ministrului de Externe, pana cand se va rezolva starea de blocaj din Ministerul Afacerilor Externe. Acest blocaj fusese generat de decizia lui Basescu de a NU-l numi in functie pe Adrian Cioroianu, dupa 43 zile de la demisia din functie a lui Mihai Razvan Ungureanu. Pana la urma, problema este rezolvata de Curtea Constitutionala, iar Cioroianu isi preia functia de ministru al Afacerilor Externe.

Lupta dintre cei doi atinge punctul culminant in ianuarie 2007, cand presedintele iese intr-o declaratie de presa sa anunte ca premierul Tariceanu i-a propus sa faca un “pact cu oligarhiile”. El arata presei celebrul “biletel roz”, care fusese dezvaluit deja de Elena Udrea, si care preciza ca presedintele fusese rugat de Tariceanu sa intervina la Parchet in favoarea omului de afaceri Dinu Patriciu, anchetat in dosarul Rompetrol.

Continutul acestui bilet a fost facut public chiar de Palatul Cotroceni:

“Draga Traiane,
1. Iti trimit alaturat un document redactat de Petromidia in legatura cu cercetarile care au loc.
2. Daca ai ocazia sa vorbesti la Parchet despre subiect?”

2005 - 2006: Arhivele fostei Securitati, deconspirarea lui "Felix" si condamnarea comunismului

Chiar la inceputul mandatului sau, pe 28 februarie 2005, are loc prima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sub conducerea lui Traian Basescu. Seful statului isi incepe primul mandat cu o hotarare foarte importanta: predarea a doua treimi din arhiva fostei Securitati, adica 12 km de arhiva, catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Trei ani mai tarziu, dupa o contestatie a lui Dan Voiculescu, descoperit de CNSAS drept sursa “Felix” a fostei Securitatii, Curtea Constitutionala decide ca legea dupa care functiona Consiliul este neconstitutionala, iar CNSAS nu mai are voie sa dea verdicte de politie politica, intrucat nu este o instanta de judecata.

Mai mult decat atat, in decembrie 2005 ia nastere Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, sub autoritatea Guvernului Tariceanu, dupa ce, initial, Traian Basescu a refuzat aceasta idee. Insa in 2006, seful statului anunta infiintarea Comisiei Tismaneanu, aparand ca initiator al luptei pentru condamnarea comunismului. Astfel, in decembrie 2006, seful statului condamna comunismul din Romania intr-un discurs tinut in Parlament, discurs care se baza pe probele oferite de raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Dictaturii Comuniste din Romania, condusa de Vladimir Tismaneanu. Gestul presedintelui a starnit un scandal public, opiniile fiind impartite in doua. In timp ce unii laudau aceasta masura simbolica, fara nicio valoare juridica, altii il acuzau pe Basescu de faptul ca se foloseste de aceasta condamnare pentru a obtine capital electoral si avantaje politice.

2005: Rapirea ziaristilor romani in Irak

In martie 2005, Romania este lovita de o stire care ingrozeste pur si simplu nu numai populatia, ci si opinia publica internationala. Trei jurnaliști romani – Ovidiu Ohanesian, Sorin Miscoci si Marie Jeanne Ion – sunt rapiti in Irak, rapitorii cerand, in schimbul eliberarii, ca Romania sa-si retraga trupele din Irak.
Acest incident avea sa tina o tara intreaga cu sufletul la gura, iar unul dintre personajele principale era chiar Traian Basescu. In calitate de sef al statului si comandant al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, presedintele coordoneaza toate actiunile Romaniei pe plan extern, militare si politice, astfel ca la Palatul Cotroceni a fost convoaca o celula de criza, condusa de .. Traian Basescu.

Criza ostaticilor din Irak s-a incheiat pe 22 mai 2005, dupa 55 de zile de captivitate. Doi ani mai tarziu, in iulie 2013, Traian Basescu anunta de la Palatul Cotroceni capturarea lui Omar Hayssam, unul dintre oamenii cheie in actiunea de rapire a ziaristilor, in urma unei operatiuni “neautorizate”.

La intrebarea "De unde a fost preluat Omar Hayssam, daca nu din Siria?", Basescu a replicat: "Aici e cheia. Cum sa va spun, cand Romania a efectuat o operatiune neautorizata, pe teritoriul altui stat. Deci nu confirm si nu infirm nimic".

2007: Intrarea Romaniei in UE si prima suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu

Anul 2007 este marcat de unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Romaniei, aflata sub mandatul presedintelui Traian Basescu. De la 1 ianuarie, tara noastra devine in mod oficial stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, ca urmare a unui proces de lunga durata, derulat insa cu ajutorul celor care s-au aflat la Palatul Cotroceni. Trebuie mentionat ca, in iunie 1995, cand Ion Iliescu era presedinte, Romania a depus cererea de aderare la UE, iar in anul 2000, sub presedintia lui Emil Constantinescu, are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei.

Insa, daca pe plan extern, Romania era in centrul atentiei datorita acestui eveniment major, pe plan intern situatia era mult mai complicata. La doar cateva saptamani de la aruncarea in public a bombei numita “biletelul roz”, sunt declansate procedurile de suspendare din functie a sefului statului – operatiune nemaintalnita pana atunci in Romania. In Parlament este votata o comisie al carui sef este desemnat Dan Voiculescu si care avea misiunea sa inventarieze incalcarile constitutionale ale presedintelui. Astfel, in aprilie 2007 noua majoritate parlamentara constituita in jurul PNL – PSD voteaza suspendarea din functie a presedintelui Romaniei. Numarul parlamentarilor care s-au pronuntat “pentru” aceasta masura extrema, 322, este popularizat de Traian Basescu in turneele sale electorale, organizate ulterior pentru a obtine sprijin din partea poporului. Inainte de acest vot insa, presedintele a apucat sa faca o promisiune foarte importanta: “In situatia in care, in pofida avizului Curtii Constitutionale, Parlamentul va vota suspendarea mea, in maxim 5 minute de la vot voi demisiona din functie si voi chema in fata electoratului si pe cei care au generat un abuz constitutional prin suspendarea presedintelui".

Supriza insa. La fel ca Tariceanu in 2005, Basescu se razgandeste, ca sa “nu accentuez si sa nu prelungesc criza politica”. „Baieti, ne vedem la referendum peste 30 de zile”, le-a transmis atunci Traian Basescu celor 322 de parlamentari. Iar seful statului a dovedit ca inca mai avea priza la popor: 6 milioane de romani au votat pentru ramanerea sa in functie.

Nu la fel s-a mai intamplat insa si la finalul acelui an, in 2007, cand seful statului a organizat un referendum pentru introducerea votului uninominal in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare. Doar un sfert din populatia cu drept de vot s-a prezentat la urne, astfel ca referendumul a fost invalidat.

Sapte ani mai tarziu, intr-o emisiune televizata, presedintele incerca sa ofere o explicatie pentru decizia de a NU demisiona: "Inainte de vot, am avut impresia ca ii mai pot opri, dand semnalul cu cinci minute, daca se voteaza suspendarea. Asta, tradus pentru politicieni, trebuia sa fie: Baieti, aveti un candidat care sa ma poata bate? Ca va bat in alegeri prezidentiale. Nu am reusit sa ii conving sa renunte la vot”, a spus Traian Basescu, precizand ca aceasta este ”traducerea corecta” a gestului cu anuntul demisiei sale in 5 minute, din 2007.

2009: Al doilea mandat la Cotroceni - alegerile prezidentiale

Anul 2009 incepe sub spectrul organizarii alegerilor prezidentiale, astfel incat toata scena politica era deja foarte tensionata. Pe masura ce se apropia perioada campaniei electorale, apareau tot mai multe certuri intre PDL si PSD, care, oficial, se aflau intr-o alianta de sustinere a guvernului condus de Emil Boc. Conflictul explodeaza in momentul in care Traian Basescu provoaca demiterea ministrului Comunicatiilor Dan Nica (PSD), ceea ce rezulta intr-o demisie in bloc a tuturor membrilor guvernului desemnați de PSD. Romania se confrunta cu o noua criza politica.

In octombrie, Guvernul Boc este demis de Parlament prin motiune de cenzura, fiind pentru prima data, in istoria post-decembrista, cand un guvern este demis de catre Parlament. Acesta este momentul in care apare in scena Klaus Iohannis, viitor presedinte al Romaniei peste 5 ani, propus la acea vreme de PSD, PNL si PC pentru functia de premier. Traian Basescu il respinge insa, desemnandu-l pe Lucian Croitoru. Blocajul continua, deoarece Croitoru nu este sustinut de majoritatea parlamentara, astfel ca Basescu vine cu un nou nume, Liviu Negoita (PDL), care, bineinteles, nu reuseste sa formeze o majoritate si isi depune mandatul..

Intre timp, vin alegerile prezidentiale, iar campania electorala capata o turnura scandaloasa, la modul propriu. Cotidianul Gardianul publica, in 26 noiembrie 2009, un film in care presedintele Traian Basescu pare a lovi un copil peste fata, incident care ar fi avut loc in timpul unui miting electoral din 2004. Omul de afaceri Dinu Patriciu declara, in aceeasi zi la un post de televiziune ca, de fapt, la mitingul de la Ploiesti, din 2004, Traian Basescu a lovit copilul de doua ori: prima data in plex si apoi peste fata, asa cum apare in imaginile difuzate in presa. Presedintele il da in judecata atat pe Dinu Patriciu, cat si pe reprezentantii ziarului Gardianul, pentru "minciuna si trucarea unor filmari. Traian Basescu a castigat procesul cu Patriciu, in urma carora a cerut despagubiri simbolice de un leu.

Un alt moment devenit celebru la alegerile prezidentiale din 2009 este ultima confruntare intre cei doi candidati la functia suprema in stat, Traian Basescu si Mircea Geoana. Fostul comandant de nava a profitat de avantajul unei informatii pe care o obtinuse in acea perioada, luandu-l in surprindere pe fostul ministru de Externe cu o intrebare incomoda despre vizita privata acestuia la resedinta mogulului Sorin Ovidiu Vintu – un om cu o imagine foarte proasta in Romania din cauza trecutului sau controversat.

De altfel, se poate spune ca Basescu a castigat alegerile prezidentiale din 2009 si datorita campaniei in care tema principala a fost lupta cu “mogulii de presa” – un termen prin care seful statului ii definea pe care “utilizeaza trusturile media pe care le detin in batalia politica”. De-a lungul celor doua mandate, referindu-se la ei, Traian Basescu a mai utilizat si alte expresii, precum “grupuri de interese”, “grupuri de tip mafiot” sau “rechini”. Cei vizati de aceste “stampile prezidentiale” au fost Sorin Ovidiu Vintu, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu si Sebastian Ghita.

Tot la alegerile prezidentiale din 2009 a ramas in istorie momentul de la inchiderea urnelor, cand Mircea Geoana aproape ca sarea de bucurie, anuntand: “Am invins! Mihaela, dragostea mea…”. In acea seara, Traian Basescu i-a raspuns razand, din poarta PDL: “Un fleac, i-am ciuruit!”.

Astfel, rezultatele finale au fost: Traian Basescu - 50,34 %, iar Mircea Geoana 49,66 %.

2008-2009-2010: Criza economica si masurile de austeritate

In 2008, cand premierul Calin Popescu Tariceanu incingea PIB-ul tarii, iar economia “duduia”, incep sa apara primele semne ale crizei financiare internationale si in Romania. Presedintele Traian Basescu face o serie de vizite-fulger la cateva companii importante, iar la final anunta ca “aceasta criza economica globala afecteaza Romania, dar avem solutii sa facem ca efectele crizei sa fie diminuate”.Ar fi fost absolut nejustificat ca intr-un moment in care se prefigureaza tot mai clar efecte ale crizei pentru economia romaneasca si pentru forta de munca romaneasca, presedintele sa stea la Cotroceni si sa astepte ce zic ziaristii sau politicienii angajati in campanie”, a declarat la acea vreme presedintele-jucator.

In primavara anului 2009, Traian Basescu, vizibil ingrijorat, se adreseaza Parlamentului, intr-o analiza despre criza economica globala, precizand ca se impune aplicarea unui pachet de masuri pentru combaterea efectelor economice si sociale. La mijlocul anului 2010, Basescu folsoeste o expresie foarte plastica pentru a descrie situatia in care se afla Romania, referindu-se la bugetari ca la "omul gras" din economie, care trebuie "sa slabeasca" in continuare. In felul acesta, seful statului facea o previziune sumbra asupra a ceea ce urma sa se intample: promulgarea legilor austeritatii, adica taierea salriilor bugetarilor, reducerea ajutorului de somaj si taierea pensiilor. Toate aceste masuri cu impact negativ asupra traiului de viata al populatiei, cu impact negativ previzibil asupra popularitatii initiatorului, sunt anuntate personal de Traian Basescu, desi, in mod tehnic, apartineau Guvernului condus de Emil Boc.

Acela a fost momentul in care presedintele Romaniei a pierdut tot capitalul de popularitate care il ajutase sa castige de doua ori fotoliul de la Cotroceni. Cativa ani mai tarziu, a venit si cu o explicatie personala referitoare la acel moment:

 

2011: Un an ghinionist pentru Traian Basescu

2011 este un an nefast pentru Traian Basescu, din mai multe puncte de vedere. In primul rand, este vorba despre aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, subiect care - de aceasta data - poate fi pus pe lista neagra a NErealizarilor sale. In discursul anual pe care il tine in fata ambasadorilor, presedintele declara (in iunie 2011) ca Romania cere ca aderarea sa la Spatiul Schengen sa se faca in baza regulilor convenite prin tratatele UE si sa nu fie tratata discriminatoriu! In zadar insa. Romania nu a reusit nici pana la aceasta data sa intre in randul “tarilor civilizate” din Schengen, in special din cauza opozitiei anumitor state (precum Olanda) care sunt nemultumite de reforma justitiei din tara noastra.

Un alt episod neplacut pentru Traian Basescu a avut loc in iunie 2011, cand, cu ocazia comemorarii anexarii Basarabiei de catre URSS in 1940, presedintele a afirmat despre Regele Mihai ca abdicarea acestuia din 1947 ar fi fost “un act de tradare a interesului national al Romaniei” si ca regele ar fi avut, ca sef al statului, partea sa de responsabilitate pentru Holocaustul impotriva evreilor si romilor.

Aceste declaratii au provocat un scandal public de proportii, iar Basescu a fost criticat inclusiv de unii membri ai PDL, precum Toader Paleologu. In schimb, Casa Regala nu a comentat declaratiile lui Basescu. Dupa un an de la acest scandal, seful statului afirma: “Am un regret profund ca am spus public ce gandesc. Si asta imi arata ca uneori politicienii, macar in chestiuni foarte sensibile, este bine sa nu spuna ce gandesc”.

Tot in 2011 incepeau sa apara primele semne ale “furtunii” Rosia Montana. Fara sa se fereasca, ba dimpotriva, Traian Basescu facea campanie pentru inceperea exploatarilor la Rosia Montana. El a declarat la PRO TV ca, inainte de lua o pozitie publica in cazul Rosia Montana, a cerut mai multe rapoarte de la autoritati si, in plus, a mers personal la fata locului unde a facut cateva poze. Asa a ajuns la concluzia ca proiectul este rentabil din punct de vedere economic. Pe de alta parte, seful statului sustine ca cei care se tem de o eventuala poluare exagereaza. Drept urmare, i-a invitat pe specialisti sa bea apa din iazul de la Rosia Montana, ca sa se convinga singuri ca nu exista niciun pericol.

2012: Protestele declansate de atacul la adresa lui Arafat si numirea lui Ponta in fruntea Guvernului Romaniei

Intr-un fel, exista o legatura indirecta intre controversele legate de exploatarile de la Rosia Montana si incidentele care au avut loc in ianuarie 2012. Totul a inceput dupa ce Traian Basescu i-a batut obrazul in direct la TV lui Raed Arafat pentru ca medicul nu era de acord cu proiectul noii legi a sanatatii. Interventia presedintelui nu numai ca a scandalizat opinia publica, dar a scos si lumea in strada, atmosfera in tara fiind oricum tensionata, din cauza scandalurilor publice zilnice, legate de Rosia Montana, unde politicienii se acuzau unii pe altii de coruptie si interese ascunse. Astfel, ceea ce parea la inceput un proteste spontan, se transforma intr-o miscare organizata de solicitare a demisiei lui Traian Basescu.

Primul oras in care s-a protestat a fost Targu Mures, urmat de Bucuresti si alte 50 orase din 37 de judete. Unii manifestanti s-au mobilizat cu ajutorul retelelor de socializare precum Facebook, iar la aceste actiuni au participat si politicieni de la USL, care au sustinut protestele. In Bucuresti au avut loc violente intre jandarmi si manifestanti, iar presa internaționala a relatat ca desi autoritatile au retras proiectul de reformare a legii sanatatii, oamenii au continuat sa iasa in strada cerand demisia presedintelui Basescu si a premierului Boc.

In februarie 2012, Emil Boc isi da demisia din functia de prim-ministru al Romaniei, impreuna cu intregul Guvern al Romaniei. El a tinut sa precizeze ca nu a luat aceasta hotarare la presiunea strazii. Ministrul Catalin Predoiu este desemnat de presedintele Traian Basescu in functia de prim-ministru interimar. In seara aceleiasi zile, presedintele Traian Basescu l-a desemnat pe Mihai Razvan Ungureanu sa formeze, cat mai curand, un nou guvern. Ce a urmat … este istorie.

Actor principal al formarii Uniunii Social Liberale, impreuna cu Crin Antonescu (prieteni la acea vreme) Victor Ponta devine premier in mai 2012, dupa succesul unei motiuni de cenzura contra guvernului condus de Mihai Razvan Ungureanu. O mare surpriza in acel an a fost numirea lui Ponta de catre Traian Basescu, care se jurase ca nu va face asa ceva, deoarece "Ponta nu are maturitatea necesara sa fie premier". De asemenea, cu aproximativ o luna in urma, si liderul PSD declara ca nu va accepta sa fie "premierul lui Basescu". Este inceputul unei noi epoci de certuri, scandaluri si dispute televizate intre doua personaje politice cheie pentru Romania: presedintele si premierul.

2012: A doua suspendare a presedintelui Romaniei, Traian Basescu

Una dintre primele dispute aparute a fost cea pe tema dreptului de a reprezenta Romania la Consiliul European. Drept urmare, conflictul este unul dintre motivele invocate, in vara anului 2012, pentru initierea celui de-al doilea episod al suspendarii presedintelui Romaniei. Disputa de natura constitutionala a fost declansata de Victor Ponta, care dorea sa reprezinte Romania la lucrarile Consiliului European de la Bruxelles, unde atat presedintele Basescu cat si premierul isi anuntasera participarea la summit. Sustinut de o decizie a Parlamentului care a fost declarata insa neconstitutionala, la Consiliul European a fost prezent doar premierul, presedintele Basescu afirmand, pe baza deciziei Curtii Constitutionale, ca a fost impiedicat sa isi exercite atributiile de sef de stat.

Urmeaza a doua suspendare din functie – “performanta” cu care nu se mai poate lauda niciun fost sef de stat din Romania si poate … si din alte tari. Pe 6 iulie 2012, presedintele Traian Basescu intra oficial in cursa contracronometru de atragere a poporului de partea sa, deoarece romanii urmau sa decida prin vot demiterea sa. Legea prevedea ca, pentru a fi validata consultarea populara, la urne trebuie sa se prezinte jumatate dintre alegatori. Drept urmare, Traian Basescu si PDL si-au indemnat simpatizantii sa stea acasa. Rezultatul? Desi aproximativ 7,5 milioane dintre cei care au votat s-au pronuntat pentru demiterea lui Traian Basescu, referendumul a fost invalidat de Curtea Constitutionala, deoarece la vot s-au prezentat doar 46.24% dintre romani.

Astfel, in august 2012 presedintele Traian Basescu se intoarce la Palatul Cotroceni pentru a-si continua mandatul, nu inainte de a face declaratii care atrag atentia opiniei internationale asupra Romaniei. Traian Basescu a sustinut ca, prin organizarea referendumului de demitere a sa, "Romania a suferit pagube enorme investitionale, financiare si de imagine ca urmare a loviturii de stat". "Convingerea mea este ca cei care au organizat aceasta lovitura de stat, esuata prin referendum, trebuie sa raspunda in fata institutiilor statului. Nimeni nu poate fi tras pentru votul lui, dar oricine poate fi tras la raspundere cand emite deliberativ acte normative care blocheaza activitatea institutiilor statului".

La sfarsitul anului 2012, pe 17 decembrie, la Palatul Cotroceni au loc consultari formale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea premierului. Victor Ponta este singura persoana propusa de aceste partide sa formeze noul guvern, astfel ca pe 21 decembrie, Guvernul Ponta 2 primeste votul de incredere al Parlamentului si depune juramantul in fata lui Traian Basescu, pentru a doua oara.

Ce nu stia publicul insa, era faptul ca pe 12 decembrie avusese loc o intalnire secreta intre Basescu si echipa formata din Victor Ponta, Crin Antonescu si Liviu Dragnea. Atunci, Ponta si Basescu au semnat un document cunoscut in presa sub termenul de “pact de coabitare” – in fapt, un “acord de colaborare institutionala”, in care erau stabilite liniile directoare ale colaborarii politice dintre cei doi, pentru “pastrarea stabilitatii tarii si asigurarii unui climat functional, bunei guvernari si asigurarii increderii pietelor internationale”. Documentul a fost facut public abia dupa mai multe zile.

2013: "Adio" PD, PD-L si "Uniti salvam Rosia Montana"

Anul 2013 incepe cu o miscare suprinzatoare a lui Traian Basescu, pe plan politic. Seful statului posteaza pe Facebook o inregistrare video in care isi ia “adio” de la PDL, partidul sau de suflet, formatiunea care l-a ajutat pana atunci sa obtina o cariera politica deosebita. “Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despartit definitiv. Luati-va drumul vostru, iar eu il am pe al meu”, le transmitea, in martie, democrat-liberalilor – pregatind astfel drumul catre Partidul Miscarea Populara, noul sau “copil” politic.

Urmeaza, in toamna anului 2013, cele mai puternice proteste de strada din Romania, de la evenimentele din ‘90, cand zeci de mii de oameni strigau pe strazile marilor orase “Uniti, salvam Rosia Montana!”. Unii protestatari au cerut demisia presedintelui Traian Basescu si a prim-ministrului Victor Ponta, deoarece ambii erau sustinatori ai proiectului Rosia Montana Gold Corporation.

2014: Traian Basescu isi face bagajele de la Cotroceni

Asa cum era de asteptat, cel mai important eveniment politic al anului 2014 a fost organizarea alegerilor prezidentiale, romanii avand de ales intre doua optiuni clare de stanga sau dreapta: Victor Ponta si Klaus Iohannis. Desi s-a mandrit intotdeauna ca este un exponent al valorilor de dreapta, Traian Basescu a evitat sa-l sprijine pe Klaus Iohannis, ba dimpotriva, l-a atacat in timpul campaniei electorale, amintind ca fostul primar al Sibiului a fost omul propus pentru functia de premier de catre “trioul Ponta-Voiculescu-Antonescu”, adica aceiasi oameni care au organizat asa-numita “lovitura de stat” din 2012, prin care s-a incercat demiterea sa.

Ba mai mult decat atat, constient ca PSD nu va mai risca si a 3-a oara o incercare de demitere a sa, mai ales ca mai ramasesera doar cateva luni din mandatul sau si, in plus, popularitatea sa era intr-o usoara crestere (ca urmare a redresarii economice a tarii), Traian Basescu se arunca intr-o promovare electorala fara limite, in favoarea Partidului Miscarii Populare, atat la alegerile europarlamentare, cat si la cele prezidentiale.

Victor Ponta a declarat la acea vreme ca a fost incalcat spiritul art. 84 din Constitutie, potrivit caruia, pe durata mandatului, Presedintele nu poate fi membru al unui partid. Ponta a trimis o sesizare la Curtea Constitutionala prin care arata ca, chiar daca, formal, nu este membru al unui partid, prin modul sau de actiune, Presedintele Romaniei se comporta ca un agent electoral, ca un membru activ al unei formatiuni politice implicate in lupta electorala. Potrivit imaginilor postate pe contul de Facebook al Elenei Udrea, in data de 2 mai 2014 presedintele Romaniei a participat la o discutie intr-un local din statiunea Neptun cu conducerea Partidului Miscarea Populara, dupa care s-a fotografiat cu aceste persoane pe malul marii, purtand un tricou alb cu initialele PMP, sub sigla acestui partid, un mar si cu mesajul "Vote for PMP".

Dupa aceste alegeri europarlamentare, Traian Basescu primeste o lovitura puternica de imagine, cand fratele sau, Mircea, este arestat - fiind acuzat de procurorii anticoruptie de trafic de influenta. Conform DNA, Mircea Basescu ar fi primit 250.000 de euro pentru ca Sandu Anghel, zis si Bercea Mondial, sa iasa din penitenciar. Dar acest lucru nu s-a intamplat. Cu lacrimi in ochi, presedintele a anuntat ca intre consolidarea justitiei si reflexul de a-si apara fratele, alege prima varianta. Si a cerut ca Mircea Basescu sa fie judecat ca orice cetatean si sa fie condamnat, daca a gresit. De-a lungul timpului, relatia publica dintre Traian si Mircea Basescu a parut una apropiata, normala, ca intre doi frati. Gatuit de emotie si cu ochii in lacrimi, presedintele s-a dezis de Mircea Basescu in acest scandal. Mai mult, Traian Basescu si-a certat public fratele mai mic pentru faptul ca a intrat intr-un anturaj nepotrivit. Pana acum, relatia lor a fost aparent, fara fisuri.

Urmeaza un nou episod din cearta Ponta-Basescu. In iulie 2014, negocierile dintre presedinte si premier de la Palatul Cotroceni, pe tema reducerii CAS-ului cu 5 %, se transforma intr-un schimb de replici acide. Traian Basescu il acuza pe prim-ministru de iresponsabilitate, iar Victor Ponta afirma ca seful statului a avut un comportament nepotrivit fata de ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, prezenta si ea la consultari. Ca sa arate cine are dreptate, seful statului a facut publica inregistrarea VIDEO completa a discutiilor. In urma acestei inregistrari, presa observa un moment pe care il speculeaza foarte puternic: cel in care Traian Basescu ii spune premierului ca "avem si MTO care inseamna 5-6 miliarde” (MTO, in engleza Medium Term budgetary Objective). Victor Ponta se blocheaza, nestiind cum sa raspunda la o asemenea "provocare" economica.

Intre timp, se apropie alegerile prezidentiale, asa ca in august 2014 presedintele Traian Basescu declara ca sustine PMP si ca Elena Udrea a fost "un ministru bun" si este "un om pragmatic, extrem de loial", caruia ii sustine categoric candidatura la Presedintie. Basescu a aratat ca a fost un sustinator fara rezerve al PMP, inclusiv in alegerile europarlamentare. "Ati vazut foarte bine si in alegerile pentru PE, nu m-am dat in laturi de la nicio sustinere, asumandu-mi acest partid. Categoric, sustin candidatul la functia de presedinte al Romaniei al acestui partid", a precizat Basescu. Drept urmare, in septembrie, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, anunta ca a inceput demersurile pentru a prezenta liderilor grupurilor parlamentare, atat din Senat, cat si din Camera, initiativa legata de suspendarea presedintelui Traian Basescu.. Cererea de suspendare a presedintelui Romaniei cuprinde trei elemente pentru care se dorea demiterea lui Traian Basescu, si anume faptul ca presedintele s-a implicat in campania PMP, interventia directa la presedintele Comisiei Europene (in cazul comisarului european) si raporturi institutionale in forme necivilizate. Pana la urma, Tariceanu renunta, din cauza neimplicarii principalului partid de la putere, PSD.

Insa in noiembrie 2014, la 10 zile dupa inceperea oficiala a campaniei electorale, presedintele Traian Basescu loveste din nou cu o declaratie de scandal. El a afirmat ca prezidentiabilul aliantei de centru-stanga a fost ofiter de contrainformatii, dar fara sa prezinte vreo dovada. Bineinteles, Victor Ponta a negat acuzatiile.

Razboiul cu mass-media

De-a lungul celor aproape 10 ani petrecuti la Palatul Cotroceni, Traian Basescu a avut o relatie “deosebita” cu mass-media. Seful statului s-a remarcat prin apelative lansate la adresa jurnalistilor precum “tonomate”, nulitati”, “lichele” sau “gaozari”.
Unul dintre cele mai cunoscute incidente a avut loc in 2007, cand, exact in ziua referendumului pentru demiterea sefului statului, acesta a mers la cumparaturi intr-un hipermarket. Deranjat de intrebarile unei jurnaliste, presedintele i-a spus: "Mai pasarica, n-ai si tu treaba azi?". Apoi, i-a confiscat telefonul mobil, cu care ziarista il filma si s-a dus in masina personala, continuand discutia cu sotia sa, Maria Basescu: "Cat era de agresiva tiganca asta imputita!", i-a spus, printre altele, seful statului sotiei sale. Ghinionul presedintelui a fost ca, in tot acest timp, telefonul continua sa inregistreze, astfel ca, dupa ce a returnat aparatul, totul a ajuns in public.

De asemenea, in toti acesti ani in care a fost presedinte al Romaniei, Traian Basescu s-a impus ca adversar al unor patroni din presa, pe care i-a numit “moguli”, si pe care i-a acuzat ca s folosesc de trusturile media pentru a promova interese de tip mafiot. Printre numele folosite de presedinte in acest sens s-au aflat Sorin Ovidiu Vintu, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu si Sebastian Ghita.

Nu in ultimul rand, unele conferinte de presa organizate la Palatul Cotroceni au fost locul de desfasurare a unor dispute verbale intre Basescu si jurnalistii unui post TV de stiri detinut de Dan Voiculescu, pe care l-a numit “postul de propanganda, dezinformare si inselare a romanilor.”

TRAIAN BASESCU si POLITICA EXTERNA

Cel mai important aspect al relatiilor externe ale Romaniei in perioada in care Traian Basescu a detinut primul mandat de presedinte a fost intrarea in Uniunea Europeana. In acelasi timp, de-a lungul mandatului lui Basescu au existat si momente negative din punct de vedere extern, asa cum s-a intamplat in scandalurile legate de romanii din Italia si Spania.

Pe de alta parte, relatia cu Statele Unite nu a putut fi fructificata la maxim, deoarece aceasta tara - in ciuda parteneriatului strategic bilateral si a mult laudatei prietenii in NATO - inca impune vize Romaniei.

2004: Candidatul Basescu, agresiv cu Franta in campanie, lansat pe "axa Washington-Londra-Bucuresti"

In 2004, candidatul la Presedintie Traian Basescu soca opinia publica din Romania si din Franta, cu ocazia unei vizite la Bucuresti a premierului francez, cu care avusese o intalnire, alaturi de liderul PNL Calin Popescu Tariceanu. Basescu a declara, in contextul acelei vizite, ca delegatia franceza condusa de Jean-Pierre Raffarin a sosit la Bucuresti "pentru a-si lua tainul" - facand aluzie la contractele semnate cu acel prilej la sediul Guvernului. Basescu i-a transmis o scrisoare ambasadorului Frantei la Bucuresti, Philippe Etienne, in care isi manifesta "regretul" ca in discutiile cu premierul francez nu a fost informat despre semnarea unui contract fara licitatie publica pentru construirea unui tronson de autostrada intre Comarnic si Brasov.

Basescu sustinea ca si-ar fi exprimat dezacordul in cadrul discutiilor avute cu premierul Frantei, ca fost ministru al Transporturilor, daca ar fi fost informat despre incheierea acestui contract. Ministru de Externe la acea vreme, Mircea Geoana, declara ca modul in care Traian Basescu l-a insultat grav pe premierul Jean-Pierre Raffarin, un lider al unei tari prietene, denota iresponsabilitate si demonstreaza ca liderul PD nu este pregatit pentru a ocupa functia de presedinte al tarii. Tot in 2004, Basescu spunea, referindu-se la politica externa, ca intilnirile la nivel inalt nu trebuie sa mai fie prilej de turism extern pentru alaiuri inutile sau surse pentru fotografii electorale.

Tot in 2004, Basescu a surprins politicienii autohtoni si diversi analisti, dar a deranjat si unele cancelarii europene, vorbind, vizavi de politica externa a Romaniei in mandatul sau, despre "axa Washington-Londra-Bucuresti". Folosirea termenului "axa" si neincluderea Buxelles-ului in enumerare a starnit un val de reactii interne si externe. Dupa instalarea la Cotroceni, el si-a explicat de mai multe ori viziunea de politica externa, dar a mai nuantat afirmatiile din campanie, precizand ca termenul "axa" a fost nepotrivit si ca, de fapt, unul dintre principalele obiective ale Romaniei este integrarea in Uniunea Europeana, proces in care relatiile cu Franta si Germania sunt, de asemenea, importante.

2005: Relatia speciala a Romaniei presedintelui Traian Basescu cu Republica Moldova

Relatia Romaniei cu Republica Moldova in timpul mandatului lui Traian Basescu a evoluat de la o aparenta deschidere intre cele doua tari in anul 2005 spre o deteriorare accentuata pana la finele lui 2008 si chiar o inghetare in 2009, cel putin pana la infrangerea in alegeri a regimului Voronin. In tot acest timp insa, Romania a sustinut ca locul Moldovei este in Uniunea Europeana. Prima vizita oficiala a sefului statului a fost la Chisinau (21 ianuarie 2005), ocazie cu care a parut ca relatiile bilaterale, care intrasera intr-un regres, pot fi reluate si dezvoltate, in paralel cu deteriorarea relatiilor Republicii Moldova cu Federatia Rusa. Vladimir Voronin chiar i-a trimis, in raspuns, "fratelui" sau de peste Prut 11.000 de sticle de vin.

Basescu declara, in iulie 2006, la dejunul oferit elevilor olimpici la istorie din Republica Moldova, ca Romania a oferit tarii vecine varianta de a intra impreuna in UE si ca, desi am ramas singurul popor inca separat, reintregirea se va realiza in interiorul UE. "Este, insa, optiunea autoritatilor de la Chisinau si a poporului Republicii Moldova ce ar trebui sa faca", declara Basescu. In replica, Voronin a declarat, cu ocazia bilantului anului politic 2006, ca Romania nu a propus oficial Republicii Moldova sa adere impreuna la UE, dar a evitat sa nege ca ar fi avut loc discutii pe aceasta tema.

Basescu si Voronin s-au mai intalnit la Chisinau la 16 ianuarie 2007, cand au hotarat crearea a doua consulate romanesti temporare in Republica Moldova in orasele Balti si Cahul. Referindu-se la problema vizelor pentru cetatenii moldoveni care vor sa calatoreasca in Romania, Vladimir Voronin a declarat ca "situatia nu este normala si trebuie deblocata". "In legatura cu solicitarea de cetatenie am convenit, impreuna cu presedintele Voronin, ca romanii si moldovenii au dreptul la optiuni mai ales ca cele doua state aproba, prin Constitutie, dubla cetatenie", spunea Basescu.

Presedintele Basescu fusese intampinat la Chisinau, atat la Presedintie, cat si la sectia consulara si la Ambasada Romaniei, de grupuri de cetateni moldoveni pe care i-a asigurat de rezolvarea problemelor legate de acordarea vizelor si de cetatenia romana. El a sustinut simplificarea acordarii cetateniei romane pentru cei care au pierdut-o in contexte politice, si pentru familiile acestora. Demersurile legislative au fost finalizate, coincidenta sau nu, abia in 2009, in timpul campaniei pentru prezidentialele de la Bucuresti. Relatiile au inceput insa sa se degradeze, Voronin acuzand Romania ca incearca sa elimine fosta republica sovietica prin umilirea limbii si culturii acesteia si prin oferirea de cetatenie romana in masa moldovenilor. El preciza ca relatiile cu Rusia, afectate de acuzatiile potrivit carora Kremlinul a sustinut rebeliunea de durata din estul Republicii Moldova, s-au imbunatatit, ceea ce inseamna ca perspectivele de rezolvare a conflictului din regiunea transnistreana s-au imbunatatit.

Autoritatile de la Chisinau au anuntat, in decembrie 2007, ca doi diplomati ai ambasadei Romaniei au fost declarati persona non grata pentru incompatibilitatea activitatii lor cu statutul diplomatic detinut, acestia trebuind sa paraseasca tara in 24 de ore. In replica, presedintele Basescu le-a propus prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu si ministrului de Externe Adrian Cioroianu sa nu expulzeze diplomati moldoveni ca raspuns la gestul Chisinaului, argumentand ca Romania are relatii speciale cu Republica Moldova.

In primavara anului 2009, au avut loc alegeri legislative, al caror rezultat a fost contestat prin manifestari de amploare la Chisinau, reprimate de autoritati, fapt reflectat pe masura de presa din Romania si din Europa. Voronin a acuzat dur Romania de revizionism sau sovinism si ca se implica in destabilizarea tarii si in manifestatiile de la Chisinau. In replica, Traian Basescu declara ca Romania va respinge oricand acuzatii potrivit carora ar fi fost implicata in revoltele de dupa alegerile din aprilie din Republica Moldova sau ca va fi implicata in treburile interne ale acestui stat.

2005: Relatia ciudata dintre Traian Basescu si Vladimir Putin

Gestionarea relatiei Romaniei cu Federatia Rusa a fost, in timpul primului mandat al lui Traian Basescu, un subiect in legatura cu care seful statului a fost criticat. Presedintelui i-au fost reprosate o serie de declaratii despre care s-a spus ca zadarnicesc eforturile Romaniei de a avea o relatie pragmatica cu Rusia. Basescu a ajuns la Moscova inca din prima jumatate a lunii februarie 2005, insa temele cu priza la poporul roman - Tezaurul si Pactul - nu au fost abordate in discutia cu presedintele Vladimir Putin, ci doar cele economice. Seful statului roman i-a dat asigurari presedintelui Putin ca eventuala instalare de baze militare americane in Romania nu va fi un act ostil Rusiei. Pe de alta parte, Basescu i-a cerut sefului statului rus ca Romania sa fie implicata in sistemul de negociere a unei solutii pentru rezolvarea problemei transnistrene.

In comunicatul de presa facut pe 15 februarie 2005, la revenirea in tara, pe aeroportul „Henry Coanda”, Basescu declara ca intalnirea cu Putin fusese „extrem de buna”, si ca „principalele probleme au fost legate de nevoia crearii unui climat de incredere intre cele doua tari”.

Bucurestiul si Moscova au stabilit sa colaboreze intr-o serie de proiecte economice, inclusiv in producerea de armament. De altfel, Traian Basescu s-a dus la Moscova insotit de o delegatie numeroasa, care a cuprins si un grup de oameni de afaceri, deoarece Rusia putea redeveni o piata importanta pentru Romania. Vladimir Putin declara ca Rusia si Romania au reusit "sa puna capat declinului" relatiilor lor. Basescu si Putin au facut schimb de numere de telefon. Basescu si-a exprimat speranta ca va deveni "unul dintre prietenii europeni" ai lui Putin, iar natura relatiei lor sa ii permita sa il contacteze "telefonic oricand" pe Putin si sa il determine pe acesta sa faca acelasi lucru.

In mai 2005, Traian Basescu a vizitat Federatia Rusa, cu ocazia manifestarilor prilejuite de implinirea a 60 de ani de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A fost ultima sa vizita oficiala in Rusia.

In Romania insa, Basescu a condamnat public Pactul Ribbentrop-Molotov, iar intr-o vizita in SUA a spus ca Moscova trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc, deoarece nu doreste internationalizarea problemelor din zona. Seful statului roman mai spunea ca democratiile occidentale trebuie sa-si indrepte atentia asupra regiunii Marii Negre "pana nu este prea tarziu", pentru a evita repetarea unor situatii similare cu ceea ce s-a intamplat in Balcanii de Vest. Raspunzand unei intrebari referitoare la aprecierea sa ca autoritatile de la Moscova trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc, presedintele Basescu a raspuns: "Eu nu fac afirmatii de acum. Marea Neagra este tratata ca un lac rusesc de sute de ani. Nu v-ati dat seama pana acum?".

Intr-o alta vizita in Statele Unite, Basescu declara ca "Gazprom este mai eficient decat Armata Rosie in a demonstra dependenta Europei de resursele rusesti". Basescu mai spunea ca monopolul Gazprom in furnizarea de resurse energetice constituie un risc ridicat si ca, din acest motiv, deciziile politice pentru a incepe proiecte alternative de furnizare si transport al energiei nu mai pot fi amanate. El mentiona, in diverse ocazii, ca Rusia trebuie sa renunte la folosirea pretului la gaze pe plan extern ca un mijloc de presiune politica. Declaratiile sale au starnit reactii interne, presedintele fiind criticat si acuzat de faptul ca relatia Romaniei cu Rusia are de suferit din cauza sa.

Declaratiile presedintelui fusesera facute in contextul in care Rusia sistase, in repetate randuri, livrarea de gaze naturale catre Uniunea Europeana, invocand intarzieri la plata ale Ucrainei. La inceputul anului 2009, Guvernul rus, citat de RIA Novosti, a anuntat ca presedintele roman, Traian Basescu, i-a spus premierului rus Vladimir Putin, intr-o conversatie telefonica, faptul ca Romania impartaseste opinia Moscovei conform careia Kievul este responsabil pentru blocarea tranzitului gazului rusesc spre Europa. Partea romana a confirmat, fara a da detalii, ca seful statului a purtat o convorbire telefonica cu premierul rus Vladimir Putin.

In 2008, la summitul NATO de la Bucuresti, s-a produs prima vizita a unui sef de stat rus in Romania dupa 1990. De asemenea, la Bucuresti a avut loc atunci, o intalnire informala, intre George Bush, Vladimir Putin, Jose Manuel Durao Barroso si Traian Basescu, in calitate de gazda. Cu ocazia intalnirii din marja summit-ului NATO, Putin l-a invitat pe Basescu sa faca o vizita in Rusia. Vizita lui Basescu la Moscova nu a mai avut loc. Basescu le spunea diplomatilor romani, pe 23 decembrie 2008, ca se poate vorbi despre un semiesec in relatia cu Rusia.
In noiembrie 2010, intr-un interviu acordat unei publicatii, intrebat cand va deveni Rusia prietena Romaniei, seful statului raspunde: "Oricand va respecta si interesele Romaniei, adica pentru mine, de exemplu, si acelasi sentiment este si la Moscova, functioneaza inca neincrederea. Cred ca nici la Moscova nu este mai multa incredere decat increderea care este la Bucuresti fata de Moscova". De asemenea, el explica faptul ca Romania nu are incredere in Moscova, pentru ca nu se simte "deloc confortabil" cu trupe ale Federatiei Ruse langa granita sa, in Transnistria.

In martie 2014, Traian Basescu afirma ca Rusia a creat o serie de conflicte in jurul Marii Negre pentru atingerea obiectivului presedintelui Vladimir Putin de reconstruire a Uniunii Sovietice. Ba mai mult decat atat, presedintele roman a avertizat ca Republica Moldova este "intr-un mare pericol". Prioritatile lui Vladimir Putin "par sa aiba legatura cu punctul de contact cu Uniunea Europeana si NATO", a continuat Traian Basescu, notand ca Ucraina si Republica Moldova sunt "o prioritate pentru Vladimir Putin, care vrea sa reconstruiasca Uniunea Sovietica".

De asemenea, in iulie 2014, Basescu afirma ca teroristii care ocupa Donetk si Lugansk si, in mod egal, Rusia, sunt responsabili pentru criza din Ucraina si pentru doborarea avionului prabusit in Ucraina, si ca, "din pacate, Federatia Rusa este partenerul teroristilor in aceasta operatiune legata de uciderea a 298 de persoane". Nu in ultimul rand, Basescu a declarat ca Uniunea Europeana trebuia sa faca mai mult in ceea ce priveste conflictul din Ucraina, spunand ca sactiunile trebuia introduse "de multa vreme", pentru a descuraja "lejeritatea cu care Rusia alimenteaza conflictul generat de teroristi in estul Ucrainei".

In octombrie 2014, presedintia Rusiei a anuntat ca presedintele Vladimir Putin s-a intalnit vineri cu omologul sau roman, Traian Basescu, la Milano, cu ocazia Summitului Asia-Europa (ASEM), cei doi lideri discutand despre "principalele aspecte" ale relatiei bilaterale.

2005: Romania se cearta cu Ucraina din cauza canalului Bastroe si a Insulei Serpilor

In aprilie 2005, presedintele ucrainean Viktor Iuscenko viziteaza Romania, fiind hotarat sa transeze doua probleme importante: Canalul Bastroe si Insula Serpilor. Iuscenko a spus ca este "o mare bucurie si onoare" sa se afle in Romania, remarcind faptul ca cele doua popoare sint apropiate de "o istorie colosala comuna", insa, pe de alta parte, au si "unele probleme ale trecutului destul de serioase" si pe care autoritatile ucraienene "doresc sa le rezolve". In 2007 insa, Iuscenko declara ca zona canalului Bastroe este teritoriu suveran, unde statul ucrainean are dreptul de a desfasura o activitate suverana, pozitie comunicata Romaniei.

Romania tanjea dupa Insula Serpilor de 60 de ani, mai exact, de cand guvernul condus de Petru Groza a cedat-o Uniunii Sovietice care la doar 45 de kilometri est de Sulina a si amenajat o baza militara de supraveghere a Balcanilor. La finalul razboiului rece, Romania si-a cerut insula inapoi. Numai ca, in acelasi timp, forarile facute la adancime au scos la iveala faptul ca pe Insula Serpilor sunt zacaminte uriase de petrol (75 de milioane de barili) si de gaze naturale (100 de miliarde de metri cubi). Asa ca Ucraina nu avea cum sa renunte la aceasta bucata de pamant mare cat parcul Izvor din Capitala, ba chiar … a incercat sa o populeze. Astfel, in 2008, platoul continental din jurul Insulei Serpilor a fost subiect de litigiu la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, dupa 34 de runde de negocieri, toate esuate.

Miza disputei romano-ucrainene a fost in primul rand strategica - accesul in apele teritoriale, dar si una economica - posibilitatea exploatării resurselor de hidrocarburi. Pentru acest proces, autoritatile de la Bucuresti au angajat trei profesori de la Cambridge, Oxford si de la Universitatea din Paris. Insula Serpilor, cu o suprafata de doar 17 hectare, nu prezintă o importanta prea mare din punct de vedere teritorial, in schimb are o foarte mare importanta din punct de vedere strategico-militar.

In februarie 2009, Curtea Internationala de Justitie de la Haga a intrecut pana si cele mai optimiste asteptari si a dat dreptate Romaniei in procesul cu Ucraina, in privinta Platoului Continental, sentinta fiind definitiva si executorie.

2006: Basescu incearca sa obtina banii Romaniei de la dictatorul Ghaddafi

In timpul unui summit recent, Basescu a povestit jurnalistilor cum a decurs vizita lui in Libia din 2006. El a fost intrebat de jurnalisti daca a discutat si despre recuperarea datoriilor istorice pe care Romania le are in Libia, de pe vremea dictatorului Muammar Ghaddafi. Seful statului a declarat ca, la acest summit, nu s-au putut discuta astfel de probleme, insa a povestit momentul in care a vizitat Libia si a fost primit oficial de colonelul Ghaddafi.

De altfel, a mai spus mandru Traian Basescu, el a fost primul presedinte al unui stat care a fost primit oficial de Ghaddafi dupa vreo 20 de ani. "Aici n-a discutat-o nimeni pentru ca nu asta-i locul. Problema datoriilor este o problema bilaterala. Dumnezeu sa-l ... sau Allah sa-l odihneasca pe Gaddhafi, eu am discutat cu el si va pot spune ca am fost primul sef de stat primit intai in palat si apoi in cort, ca abia seara ne-am vazut in cort. Prima data m-a primit in palat, dupa ce nu mai primise de vreo 20 de ani sef de stat in palat. Si l-am intrebat pe Gaddhafi, a venit si punctul, aveam notat acolo in dosar, datorii ale Libiei la Romania.

Cum la Romania? Eu n-am datorii la Romania. Datoriile mele sunt la Ceausescu. L-ati omorat, eu la el aveam datorii. Asta-i abordarea." - a spus Traian Basescu.

In 2011, datoriile Libiei catre Romania erau estimate la 60 de milioane de dolari. Africanii urmau sa plateasca banii regimului comunist in schimbul armelor cumparate de la noi si al lucrarilor de constructii realizate de firme din Romania.

NATO2008: Summitul NATO de la Bucuresti si vizita lui George W. Bush in Romania

In februarie 2008, Kosovo isi declara unilateral independenta, eveniment care a impartit tarile lumii in doua. Tari precum SUA, Germania, Franta sau Marea Britanie recunosc imediat independenta Republicii Kosovo. Cu toate acestea, Romania sustine integritatea statului sarb, alaturi de tari ca Rusia, Grecia sau Spania.

Traian Basescu a facut doua vizite oficiale in SUA in timpul mandatului sau, dar cea mai rasunatoare intalnire dintre sefii de stat roman si american din punct de vedere al contextului si al imaginii a fost cea din aprilie 2008, cand George W. Bush a venit in Romania. Basescu si Bush s-au intalnit la Neptun, ocazie cu care presedintele american a multumit Romaniei pentru ca este membra NATO, iar poporului roman pentru contributia in Irak si Afganistan, apreciind si spiritul de conducere al presedintelui roman.

Declaratia de presa a fost un prilej de amabilitati, dar si de declaratii care au ilustrat adevarata atitudine americana fata de Romania. Bush a declarat ca el si sotia sa sunt foarte incantati de primirea sefului statului roman si a incantatoarei sale sotii. "Mi-a placut mancarea pe care mi-ati oferit-o. Mi-a placut foarte mult inghetata romaneasca. Recomand celor care inca nu au gustat-o sa o faca", spunea Bush. El a raspuns si la o intrebare legata de problema vizelor pentru cetatenii romani. Raspunsul fusese asteptat indelung de romani, insa a fost ambiguu si vag. Bush spunea ca intelege frustrarea romanilor in ceea ce priveste vizele, ca a discutat acest subiect cu Traian Basescu si se va colabora pentru imbunatatirea situatiei.

Insa cel mai important moment din 2008, pentru Romania, este organizarea summitul NATO la Bucuresti – eveniment care aseaza Romania la masa cu cele mai mari puteri militare ale lumii. Presedintele Basescu il invita pe George W. Bush sa viziteze limita estica a aliantei, adica litoralul Marii Negre, iar Romania este pentru cateva zile in centrul atentiei intregii lumi. Familiile prezidentiale Putin si Bush iau masa cu familia prezidentiala Basescu.

Evenimentul s-a desfasurat la Palatul Parlamentului si a reunit aproape 3.000 de oficiali din 49 de tari: 26 state membre NATO si alte 23 semnatare ale Parteneriatului pentru Pace. Fiecare delegatie a folosit, in masura posibilitatilor, un avion din productia interna. Astfel, Bush a sosit cu un Boeing 747 („Air Force One”), Putin cu un IL 96-300 modern, iar Sarkozy cu un Airbus. Pentru deplasarea de la aeroport la Palatul Parlamentului circulatia a fost restrictionata, creandu-se un „culoar unic”, rezervat delegatiilor oficiale. Costul estimat al summitului a fost de 30–35 milioane de dolari.

2009: Primul efect al relatiei Romaniei cu UE - acordul cu FMI

O vizita importanta la Bucuresti a fost cea a vicepresedintelui SUA Joe Biden, din toamna anului 2009. Presedintele Traian Basescu, care din vara anului 2009 nu facuse nicio vizita de stat remarcabila, a tinut sa declare, ulterior, ca vizita lui Biden demonstreaza ca Romania nu a fost izolata pe plan extern.

Insa, in acel an, ca eveniment extern si intern, a fost foarte important acordul incheiat cu FMI, CE si Banca Mondiala. Romania intrase in UE la 1 ianuarie 2007, dar nu reusise, inclusiv din cauza situatiei politice incordate, sa beneficieze in totalitate de noul statut. Autoritatile romane nu reusisera sa lase la o parte disputele politice si sa actioneze coerent pentru absorbtia fondurilor europene. Un aspect pozitiv al relatiilor cu Uniunea Europeana a fost desemnare a lui Dacian Ciolos pentru portofoliul Agriculturii in Comisia Europeana

.

Unul din subiectele fierbinti ale Romaniei in relatia cu Uniunea Europeana a fost capacitatea tarii noastre de a raspunde exigentelor comunitare in ceea ce priveste Justitia. Odata cu intrarea in UE a fost convenit introducerea unui Mecanism de Cooperare si Verificare in domeniu. Periodic, Comisia Europeana a publicat rapoarte privind evolutia Justitiei, evidentiind progresele, atatea cate au fost, dar si neimplinirile. La inceputul anului 2009, autoritatile de la Bucuresti au decis ca este necesara contractarea unui masiv imprumut extern, in conditiile crizei economice, de la FMI, CE si institutii financiare europene. In momentele de negociere, inainte de semnare, au aparut informatii despre posibilitatea ca Executivul comunitar sa conditioneze acordarea imprumutului de realizarea prevederilor din Mecanismul de Cooperare si Verificare.

Presedintele Basescu declara ca este exclusa conditionarea de catre CE a acordarii imprumutului catre Romania de Mecanismul de Cooperare si Verificare in Justitie, mentionand ca, daca acest lucru va fi, totusi, impus, partea romana ar putea renunta la imprumutul de la UE. El a mai spus ca a fost depus un efort diplomatic pentru a nu se ajunge la aceasta situatie, mentionand ca a vorbit personal cu presedintele CE Jose Barroso si, de asemenea, ca au existat discutii cu comisarul pentru finante Joaquin Almunia si cu statele membre UE.

Presedintele a avut, in 2009, doua pozitii critice la adresa Comisiei Europene. Basescu declara, in timpul verii, la Paris, insatisfactia fata de modul in care Comisia Europeana a reactionat la evenimentele care au avut loc la Chisinau dupa alegerile parlamentare.

2010: “Mica ciocnire” dintre doua temperamente vulcanice: Basescu si Sarkozy

Scene neobisnuite s-au intamplat la summitul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010. Protagonisti au fost presedintii Basescu si Sarkozy. Presedintele roman a incercat sa poarte o discutie tete-a-tete cu cel francez, dar Sarkozy s-a eschivat, intr-o maniera destul de neprotocolara. Dupa incheierea summitului, acelasi Nicolas Sarkozy a sustinut, intr-o conferinta de presa, ca nu are nicio problema cu Traian Basescu sau, si mai rau, cu Romania.

Mica ciocnire franco-romana s-a produs imediat dupa fotografia de grup a liderilor din cele 28 de state membre. Traian Basescu a incercat sa discute cu Nicolas Sarkozy, ca de la presedinte la presedinte. In loc de zambete si strangeri de mana diplomatice, liderul de la Palatul Elysee n-a stiut cum sa scape mai repede de omologul sau roman. Evident surprins de atitudinea lui Sarkozy, presedintele Basescu a facut stanga imprejur.

Relatiile dintre Romania si Franta erau marcate, la acea vreme, de subiecte precum expulzarile romilor si pozitiile autoritatilor de la Paris referitoare la eventuala amanare a aderarii tarii noastre la spatiul Schengen.

2011: Vizita maraton a lui Traian Basescu in Biroul Oval al lui Barack Obama

In septembrie 2011, seful statului roman se intoarce in tara dupa o vizita maraton in Statele Unite si dupa o intalnire cu presedintele Barack Obama. Presa a aflat in ultima secunda ca Traian Basescu este primit in Biroul Oval. In plus, presedintele Romaniei a avut nu mai putin de 6 intalniri, extrem de importante, in mai putin de 10 ore. S-a semnat acordul privind instalarea scutului antiracheta de la Deveselu, s-a adoptat un nou parteneriat strategic si am primit asigurari ca vor fi reevaluate conditiile de acordare a vizelor. Delegatia Romaniei a plecat in Statele Unite fara sa se stie clar daca seful statului se va intalni si cu Barack Obama. Intalnirea s-a produs, dar secretul a fost pastrat pana in clipa in care cei doi oficiali au ajuns fata-n fata.

Traian Basescu trecuse deja pragul Casei Albe si toti jurnalistii se intrebau inca daca vine presedintele Americii. Date ca certe in program erau doar discutiile cu vicepresedintel SUA, Joe Biden.

Imediat dupa momentul salutului, presa a fost poftita afara. In salonul Roosvelt au continuat discutiile dintre delegatia Romaniei si Joe Biden. Dupa cateva minute, si-a facut aparitia chiar Barack Obama. L-a salutat familiar pe Traian Basescu, dupa care l-a invitat in Biroul Oval. Traian Basescu a parasit Biroul Oval in 30 de minute. Abia la sosirea in tara, presedintele Romaniei a explicat de ce atata secretomanie. "A fost un lucru bine pregatit si bine securizat pentru a nu fi distrus mediatic", a spus Traian Basescu, presedintele Romaniei.

Traian Basescu insotit de sefii celor doua servicii secrete, Razvan Ungureanu si George Maior, s-a intalnit in mare taina si cu cei din conducerea CIA. Maratonul a continuat cu o vizita la Pentagon. In tot acest timp, ministrul Teodor Baconschi semna alaturi de secretarul de stat Hillary Clinton acordul privind instalarea scutului antiracheta. In ceea ce priveste acest document foarte important nu numai pentru Romania, ci si pentru SUA, baza americana de la Deveselu, judetul Olt, a fost inaugurata abia in 2014. Vezi aici o ANIMATIE GRAFICA!

La ceremonia de deschidere a santierului au participat presedintele Traian Basescu si ministrul Apararii, Mircea Dusa, dar si o delegatie americana, din care au facut parte numarul 2 din NATO si numarul 2 de la Pentagon. Suma imensa pe care americanii o vor lasa la Deveselu plaseaza Pentagonul in topul investitorilor straini din Romania. "In 2015, Europa va fi mai sigura, Romania va fi mai protejata, iar NATO va fi mai puternic." - James Miller, adjunctul secretarului apararii al SUA.

In ceea ce priveste vizita lui Basescu in Biroul Oval, in 2011, seful statului roman s-a aratat convins la acea vreme ca Romania va scapa, in sfarsit, de problema vizelor pe teritoriul SUA. "Chiar in declaratia de parteneriat strategic pentru secolul XXI e mentionat faptul ca presedintele Barack Obama isi asuma sustinerea modificarii legii pentru acordarea vizelor", a spus Traian Basescu.

2013: Scandal cu Voronin

In februarie 2013, presedintele Traian Basescu il viziteaza pe Papa Benedict al XVI-lea, fiind ultimul sef de stat care l-a vizitat inainte de retragerea sa din oficiul de papa.

In mai 2013, liderul Partidului Comunistilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, a declarat pentru postul de televiziune TV7 ca presedintele roman Traian Basescu face presiuni asupra politicienilor de la Chisinau si ii suna in stare de ebrietate. "Eu stiu despre apelurile telefonice zilnice ale lui Basescu. Pe parcursul intregii saptamani, el a sunat conducerea tarii. Suna inclusiv seara, fiind in stare de ebrietate", a declarat Voronin, in limba rusa, in cadrul unei emisiuni.

Intrebat despre ce vorbesc oficialii moldoveni cu presedintele roman, Voronin s-a limitat sa spuna ca acesta "se amesteca, dicteaza, vin cu cerinte". Intrebat apoi pe cine suna Basescu, Voronin a raspuns: "Pe cine sa sune? Pe toti ii suna. Pe rand.". El a precizat insa ca pe el nu l-a sunat. Ulterior, presedintele Traian Basescu a apreciat ca declaratia lui Voronin referitoare la persoana sa indica faptul ca acesta este furios pentru implicarea sa in favoarea integrarii europene a tarii vecine.

2014: Criza din Crimeea si declansarea conflictului militar din Ucraina

Pe 1 martie 2014, presedintele Traian Basescu convoca, intr-o sedinta de lucru, structurile de securitate nationala, in vederea discutarii situatiei din Crimeea, care urma sa fie alipita Rusiei. Mesajul Palatului Cotroceni pentru populatie era urmatorul: Romania nu este afectata direct de situatia din Ucraina, nu exista riscuri imediate la adresa securitatii nationale si nu a ridicat gradul de alerta al structurilor de securitate nationala. Romania anunta public faptul ca orice prezenta a trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fara acordul acesteia si in afara acordurilor bilaterale, poate fi considerata o agresiune la adresa Ucrainei - potrivit unui mesaj al presedintelui Traian Basescu.

In luna august 2014, Romania anunta ca va cere Uniunii Europene si NATO sa sprijine cu tehnica militara armata ucraineana, dar si sa se treaca, la nivel international, la un nou nivel de sanctiuni pentru Federatia Rusa. Anuntul era facut de presedintele Traian Basescu, la intalnirea de la Palatul Cotroceni cu ambasadorii romani. Basescu spunea ca "exista riscul rasturnarii raportului de forte in favoarea Federatiei Ruse" in cazul crizei din Ucraina”. “Continuarea luptelor in estul Ucrainei risca sa se transforme intr-un macel", declara la acea vreme Traian Basescu.

 

1990-1991: Uniti de Mondial si dezbinati de mineriade, romanii s-au lovit de o pauza din democratie
1990-1991: Uniti de Mondial si dezbinati de mineriade, romanii s-au lovit de o pauza din democratie
PORTRET. Traian Basescu, omul care a schimbat imaginea clasica a unui sef de stat
PORTRET. Traian Basescu, omul care a schimbat imaginea clasica a unui sef de stat
Traian Basescu la 60 de ani. Ce ii doriti Presedintelui? Galerie FOTO cu imagini INEDITE
Traian Basescu la 60 de ani. Ce ii doriti Presedintelui? Galerie FOTO cu imagini INEDITE
FULLSCREEN
Adio, Cotroceni! Istoria Romaniei in cei 10 ani in care Traian Basescu a fost presedintele "jucator" al tarii
  • /

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO
Rovana Plumb
Ce urmează după respingerea Rovanei Plumb. Procedura este fără precedent în istoria UE
Interviu cu Papa Francisc, din avion, după vizita din România
Andreea Esca, de la Vatican: mesajul Papei Francisc înainte de a pleca spre țara noastră
Povestea polițistului german care a început să plângă, după ce a ajutat românii să voteze
CTP, despre rezultatul alegerilor: ”Este sfârșitul epocii Nicolae Ceaușescu”
CTP: Liviu Dragnea va încerca să conducă partidul aidoma mafioţilor, din detenție
CTP
CTP, după vot: L-a imitat pe Liviu Dragnea în timp ce rostește o ”frază istorică”. VIDEO
Dezastru provocat de electrocutarea peștilor. ”S-a distrus o țară, d'apăi o baltă”
În "paradisul României", oamenii nu au şcoli, medici sau apă de băut. "Parcă e un blestem"
Prăbușirea industriei piscicole. Pescarii pleacă la salarii de zeci de ori mai mari afară
Cum a început incendiul de la Notre Dame și de ce a fost stins greu - REALITATE AUGMENTATĂ
Românii rupţi de lume, care îşi fac viaţa după orarul vaselor. "La noi şi asfaltul e bio"